Complexul Sportiv Dinamo trece prin mari transformări

După o perioadă de scădere a performanţei, Clubul Sportiv Dinamo se pregăteşte să revină în topul celor mai puternice grupări din Europa. În următoarea lună va fi dată în folosinţă sala sportivă, cu capacitatea de 2.500 de locuri, iar lucrările la bazinul olimpic acoperit se vor încheia, cel mai probabil, anul viitor. Următoarea investiţie este trasformarea învechitului stadion de fotbal într-unul ultramodern, care va putea găzdui 30.000 de spectatori. 

În acest moment, echipele de handbal, volei şi baschet ale clubului ”roş-alb” îşi desfăşoară activitatea în alte locaţii închiriate din Bucureşti sau din ţară, iar pregătirea acestora este serios încurcată de lipsa unei săli proprii. Situaţia se va schimba radical în viitoarea lună. Elisabeta Lipă (47 de ani), comandantului clubului Dinamo, explică: ”În viitorul foarte apropiat vom da în folosinţă noua sală sportivă cu o capacitate de 2.500 de locuri, care va putea fi folosită de toate sporturile de echipă ale clubului. Aceasta va cuprinde şi o sală de forţă nou-nouţă, de 150 de mp, şi era gata de mult, dacă cei contractaţi să facă lucrările de canalizare nu îşi băteau joc. A trebuit să refacem licitaţia şi am pierdut 6 luni de zile. Acum mai avem de montat suprafaţa de joc şi să facem curăţenie”.

Se vrea modernizarea totală până în 2018
Fosta multiplă campioană olimpică şi mondială la canotaj, spune că şi sportivii de la secţiile de polo şi înot vor avea parte de o surpriză. ”Lucrările la bazinul olimpic acoperit, care va fi folosit de înotători şi poloişti, sunt destul de avansate. Acesta va cuprinde o clădire cu spaţii comerciale, vestiare şi două bazine: unul pentru competiţii, la dimensiuni olimpice, şi unul mai mic de antrenament şi încălzire, ambele complet acoperite. De asemenea, sala de gimnastică va fi renovată în întregime. Vrem ca până la aniversarea de 70 de ani a clubului, în 2018, întreaga bază sportivă să fie modernizată”, a declarat Elisabeta Lipă.

Vor un stadion nou de 30.000 de locuri
Nu doar sălile din Complexul Sportiv Dinamo vor suferi un lifting, ci şi stadionul de fotbal. ”Am purtat o discuţie cu domnul Nicolae Badea, pentru a trece stadionul de fotbal din public în privat, pentru a se putea investi în el. Vrem să în dărâmăm pe cel vechi şi să construim o arenă nouă, modernă, cu 30.000 de locuri, care să fie printre cele mai moderne din România. Întâi să terminăm proiectele începute şi apoi ne putem concentra pe stadion”, a explicat doamna Lipă.

Foto: Vlad Chirea

În 1952, campionii Stelei primeau un aragaz pentru titlu, acum fotbaliştii câştigă ”cărămizi” de euro

Se spune tot mai des că fotbalul a evoluat şi că a devenit o afacere în care nu plăcerea jocului sau onoarea contează, ci banii. O analiză pe decenii a premiilor luate de cei care au câştigat titlul de campioană a României arată că această formulă are acoperire. Suntem curioşi câţi dintre jucătorii, care s-au luptat în sezonul trecut pentru cununa de lauri a Ligii 1, ar mai fi ”pus osul”, dacă ar fi fost premiaţi cu un aragaz, prima lui Ion Voinescu, pentru titlul cucerit cu Steaua, în 1952. 60 de ani mai târziu, ”roş-albaştrii” ar fi putut să-şi cumpere aproape 800 de astfel de maşini de gătit, dacă ar fi câştigă campionatul.

Ion Voinescu - campion cu CCA (Steaua) în 1952

“Câştigam foarte bine în comparaţie cu cetăţeanul de rând. Prima dată am fost soldat, dar pentru că mi-a plăcut haina militară, am ieşit la pensie colonel. Făceam de serviciu, mergeam la trageri, veneam la club în uniformă. Salariul ca locotenent-major era de 700 de lei pe lună. Dacia încă nu se producea şi ştiam o singură persoană cu maşină, un sportiv de la tir, care îşi luase un Wartburg. Prima de victorie era 300 de lei, fie acasă, fie în deplasare, iar la egal nu se lua nimic. Pentru eventul din 1951 am luat o primă de 700 de lei, iar pentru titlul din 1952 am luat un aragaz. La naţională diurna era doi dolari pe zi, nu se lua nimic în caz de victorie. Era totuşi ceva că puteai ieşi din ţară şi aveai mândria de a reprezenta România. Un alt avantaj era că aveam magazinele armatei, nu stăteam la cozi, alimente se găseau mai uşor acolo. Aveam şi cantina echipei... Pot spune că trăiam decent”, ne-a dezvăluit “Nea Țopi”.

Carte de vizită
Data naşterii: 18 aprilie 1929
Locul naşterii: Valea Dragului (Jud. Giurgiu)
Post: portar
Echipe: Steaua (1950-1963)
Palmares: campion al României (1951, 1952, 1953, 1956, 1959-1960, 1960-1961), Cupa României (1950, 1951, 1962)
Liga 1: 285 meciuri
Echipa naţională: 22 de selecţii

Ion Nunweiller - campion cu Dinamo în sezonul 1961-1962

Nunweiller III a jucat toate meciurile în acel campionat, în care Dinamo a cucerit titlul de campioană, cu 36 de puncte, la trei distanţă de Petrolul Ploieşti, ocupanta locului secund. ”Pentru acel titlu de campion am primit 2.000 de lei din partea clubului, salariul pe o lună. Cu banii ăştia îţi luai un frigider, dar nu cred că-ţi ajungea să-ţi mobilezi o cameră. Federaţia ne-a dat tricourile de campion, o cupă şi felicitări. Aveam primă de joc câteva sute de lei, care ne intrau pe statul de plată la finalul lunii. Au încercat să ne stimuleze alte echipe cu bani, dar am refuzat, pentru că eram clubul Ministerului de Interne şi al Securităţii. Ne distrugeau, dacă se afla ceva. Avantajele erau că jucam la o echipă serioasă, primeam grad şi puteam lua o pensie frumoasă. În plus, mai ieşeam şi în străinătate, de unde mai aduceam una, alta. La echipa naţională luat diurnă doi dolari pe zi, dar nu ne ajungea nici să cumpărăm vederi. Am jucat şi la Fenerbahce, dar eu eram plătit în ţară. Mai făceau chetă colegii şi îmi mai dădeau ceva bani. Noi jucam pentru glorie şi pentru a fi stimaţi de oameni, fotbaliştii din ziua de azi sunt răsfăţaţi, nu îşi dau seama de norocul pe care îl au”, a explicat Nunweiller.

Carte de vizită
Data naşterii: 9 ianuarie 1936
Locul naşterii: Piatra Neamţ
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1956-1967, 1970-1972), Fenerbahce (1967-1970)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962-1963, 1963-1964, 1964-1965, 1970-1971), Cupa României (1958-1959, 1963–1964), două titluri cu Fenerbahce (1967-1968, 1969-1970), Cupa (1967-1968) şi Supercupa Turciei (1968)
Liga 1: 287 m / 19g
Echipa naţională: 40m / 0g

Constantin ”Titi” Frăţilă - campion cu FC Argeş în sezonul 1971-1972
”Am fost un copil sărac din Colentina, care am venit la Dinamo, fără pile şi fără şpagă. Am jucat pe talentul meu, nu m-a împins impresarul în faţă ca în ziua de azi. Pentru titlul din 1971 am primit mărunţişuri: un costum de haine, un permis de maşină… Nu aveam primă de joc decât pentru meciurile cu echipele mari, când se strângeau pe stadion 60-70.000 de oameni. Nu muream de foame, aveam un trai bunicel, mai făceam deplasări în străinătate. În străinătate primeam 2,5 dolari pe zi, dar puteam să luăm doar cravate, vederi, nu ne vagabondisem. Mai târziu veneau ăştia cu blugi, aparate video, ţigări… Am jucat un sezon în Cipru, la Omonia Nicosia, dar era un campionat mai slăbuţ, nu era ca astăzi. Am fost apreciat şi câştigam 300 de dolari pe lună, trăiam mai bine ca în ţară”, rememorează fostul golgheter al României din sezonul 1963-1964.

Carte de vizită
Data naşterii: 1 octombrie 1942
Locul naşterii: Bucureşti
Post: atacant
Echipe: Dinamo (1960-1970), FC Argeş (1970-1972), Sportul Studenţesc (1972-1973), Omonia Nicosia (1973-1974), Chimia Rm. Vâlcea (1974-1975)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962–1963, 1963–1964, 1964–1965, 1971-1972), Cupa României (1963-1964, 1967–1968), campion al Ciprului (1974), Cupa Ciprului (1973-1974)
Liga 1: 221m / 95g
Echipa naţională: 8m /7g

Ion Marin - campion cu Dinamo în sezonul 1981-1982
”În 1982 am luat cam 5.000 de lei pentru campionat şi cred că 2-3.000 pentru Cupa României. Prima obişnuită de joc era de 700 de lei la victorie, iar cea specială, când jucam contra unor echipe ca Steaua, Rapid, Craiova, Sportul sau Progresul, de maximum 1.500 de lei. Ca să vă faceţi o idee, puteai lua un frigider cu prima de titlu, dar nu şi un televizor color, care costa vreo 17.000 de lei. Pentru ultimul trebuia să iei aprobare, ca şi pentru o maşină. Avantajele erau mai mult sufleteşti, pentru că am jucat această echipă mare în cupele europene şi am văzut întreaga Europă. Pentru deplasări aveam diurnă între 50 şi 100 de dolari, dar era greu să cumpărăm altceva în afară de suveniruri, pentru că aveam securistul cu noi, iar disciplina era alta faţă de a altor echipe. Am avut oferte de a rămâne în străinătate, după meciul de la Liverpool şi de la Dortmund, când roiau impresarii în jurul nostru, dar aveam familie în ţară şi nu am fost tentat. La Craiova se plătea mai bine, la fel ca şi la Jiul Petroşani, dar în Valea Jiului fotbaliştii locuiau în condiţii mizere”, ne-a spus cel supranumit ”Săpăligă”.

Carte de vizită
Data naşterii: 25 martie 1955
Locul naşterii: Ciorogârla (Ilfov)
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1975-1985), FC Bihor (1985-1986), Victoria Bucureşti (1986), Rapid (1986-1987)
Palmares: campion al României (1974-1975, 1976-1977, 1981-1982, 1982-1983, 1983-1984), Cupa României (1981-1982, 1983-1984), semifinalist al CCE (1983–1984)
Liga 1: 346m / 6g

Tibor Selymeş - campion cu Dinamo în sezonul 1991-1992
”La Dinamo, în aceea perioadă, se plătea cel mai bine. Era perioada cu Vasile Ianul preşedinte şi existau bani pentru că se vânduseră mulţi jucători. Eu am primit vreo 15-20.000 de dolari ca primă de instalare. Aveam un contract mai mic, de 1.500 de dolari pe lună, şi o primă de joc de 200 de dolari. Pentru titlul din 1992 am primit cam 10.000 de dolari, iar pentru Cupă aveam promişi 5.000 de dolari. Cu banii pe titlu, ţin minte că mi-am luat un apartament în Bucureşti. La echipa naţională am avut la început o diurnă de 50-100 de dolari la început, apoi a crescut uşor. Nu îmi pare rău că nu joc în ziua de azi, pentru că am câştigat mai mult în străinătate, dar şi pentru că am făcut parte dintr-o echipă naţională, care a fost a cincea din lume, iar acest lucru nu poate fi cumpărat cu bani. Am avut o carieră frumoasă şi nu am regrete. În 1993, au mai existat oferte pentru mine, dar am plecat la Cercle Brugge la pachet cu Dorinel Munteanu şi cu Marius Cheregi. M-am adaptat mai uşor cu ei în echipă”, a precizat fostul antrenor al Astrei.  

Carte de vizită
Data naşterii: 14 mai 1970
Locul naşterii: Bălan (Harghita)
Post: fundaş stânga
Echipe: FC Braşov (1987-1990), Dinamo (1990-1993), Cercle Brugge (1993-1996), Anderlecht (1996-1999), Standard Liege (1999-2001), Haladas (2001-2002), Debrecen (2002-2004), AEL Limassol (2004-2005)
Palmares: campion al României (1991-1992), campion al Belgiei (1999-2000), participant la CM din 1994 şi 1998, dar şi la CE din 1996
Liga 1: 158m / 10g
Echipa naţională: 46m / 0g

Mugur Bolohan - campion cu Dinamo în sezonul 2001-2002
”La Dinamo am avut un salariu de 40.000 de dolari. Primele de meci erau 600 de dolari pentru o victorie acasă şi 1.200 de dolari în deplasare, dar primeam doar 400, respectiv 800, restul urmând să îi luăm la finalul sezonului, după ce ne îndeplineam obiectivul. Pentru Cupa României, conducerea lui Dinamo dădea 10.000 de dolari. Prima de campionat nu era fixă, iar antrenorul calcula cât lua fiecare jucător, în funcţie de minutele jucate şi de contribuţia din teren. El făcea graficul, dar îl făcea corect, nu existau nemulţumiţi. Nu mai ţin minte exact cât am luat, dar cred că erau cam 30.000 de dolari. Cred că doar 2 sau 3 jucători au luat suma maximă”,

Carte de vizită
Data naşterii: 28 mai 1976
Locul naşterii: Suceava
Post: fundaş
Echipe: FC Naţional (1993-1995), Rapid (1995-2000), Dinamo (2000-2002), FCM Bacău (2002), Dinamo (2003), ”U” Craiova (2004), Nea Salamina (2004-2007), ”U” Cluj (2007), Ilioupoli (2008), Cetate Suceava (2008-2009)
Palmares: campion al României (1998-1999, 2001-2001, 2003-2004), Cupa României (1997-1998, 2000-2001)
Liga 1: 229m - 16g
Echipa naţională: 3m / 0g

CFR Cluj, campioana din 2012
Fiecare jucător al lui CFR Cluj, care a câştigat titlul în 2012, a primit 50.000 de euro şi au promişi alţi 50.000 de euro, dacă reuşesc să intre în grupele Ligii Campionilor. În afară de această primă de campionat, "ceferiştii" aveau promisă şi alta, de 15.000 de euro, pentru adjudecarea Cupei României, dar au fost eliminaţi din competiţie de Astra Ploieşti, în faza şaisprezecimilor de finală. ”Vişinii” au avut şi un sistem de premii ”la pachet” (10.000 de euro, dacă obţin 10 puncte din patru meciuri).

Celelalte câştigătoare ale primei ligi române de fotbal:
1911-1912: United Ploieşti
1921-1922: Chinezul Timişoara
1931-1932: Venus Bucureşti
1941-1942: nu s-a disputat din cauza ostilităţilor din cel De-Al Doilea Război Mondial

Bogdan Juratoni, singurul boxer român calificat la Olimpiada de la Londra: ”Condiţia fizică şi ambiţia mă recomandă campion olimpic”

Pugilistul Bogdan Juratoni (21 de ani), cel care s-a calificat la JO de la Londra alături de Mihaela Lăcătus (box feminin, categoria 60 kg), ţinteşte aurul olimpic. Deşi tatăl său a fost un boxer de performanţă, deveanul spune că mama sa a avut un şoc când a văzut un meci al acestuia şi de atunci nu mai a urmărit nici o partidă în care fiul său a luptat în ring.  

 Cât a durat pregătirea pentru Olimpiadă?
Am început acest proiect, care prevede calificarea la JO şi cucerirea medaliei de aur, de patru ani, din 2008. Am reuşit să mă calific, acum trebuie să văd ce pot să realizez la Londra. Obiectivul meu este medalia de aur, dar va fi un turneu foarte dificil.

E o presiune pentru tine faptul că eşti singurul boxer calificat?
Da, e un sentiment plăcut faptul că sunt calificat, dar şi o mare responsabilitate, există o presiune pe mine. Ca să fiu sincer, sunt motivat şi de câştigurile pe care le pot obţine, dacă revin cu o medalie. Vreau medalia de aur, vreau renume şi respect, dar vreau şi premierea, renta viageră şi maşina dată pentru această performanţă. Dacă iau medalie mi se pot deschide mai multe uşi. Deocamdată, mă gândesc doar la Olimpiadă, abia apoi, în funcţie de rezultate, mă voi gândi dacă pot trece la profesionişti sau nu.

Ce calităţi te recomandă pentru a deveni campion olimpic?
Cred că acestea sunt condiţia fizică şi ambiţia, ele m-au ajutat până acum să fiu mai bun decât adversarii mei. Eu nu mă tem decât de mine. Dacă mă voi simţi bine din punct de vedere fizic - medical şi sportiv -, cred că am şanse mari să câştig o medalie. M-am pregătit foarte bine, am făcut totul ca la carte, dar aş avea o problemă dacă apar lucruri neprevăzute.

Dacă nu făceai box, ce alt sport ai fi practicat?
Cred că tot ceva individual, de contact, pentru nu îmi plac sporturile de echipă. Îmi place să mă bazez pe forţele mele, nu pe alţii. Am fost şi la fotbal, două săptămâni, când eram mic. Eram bunicel, dar stăteam la mâna altora. Poate îţi pasau, poate nu... Am fost şi la atletism, pentru că mama mea era antrenoare. Alergam foarte mult, dar degeaba. Ajunsesem pe locul trei pe judeţ şi pe 33 pe ţară, dar nu avea rost să mai continui. Mama nu a vrut să mă lase la box, a văzut un singur meci de-al meu şi i-au dat lacrimile. De atunci, nu mai vine la partidele mele.

Din ce în ce mai puţini copii vin la box...
E un sport greu, în care nu se câştigă foarte mulţi bani. Mulţi preferă să se ducă la fotbal sau să facă o altă meserie, decât să ia pumni în cap pe bani puţini. Dar eu ştiu că e ca un drog: o dată ce te-ai apucat, nu te mai poţi lăsa. Eu nu mai pot să stau fără box, îl am în sânge.

Cum te-ai apucat de box?
Eram la Deva, m-am dus la sală, mi-au spus să vin a doua zi şi m-am întors. Primul lucru care mi s-a explicat a fost că dacă muncesc mult voi face performanţă. Antrenorul a avut dreptate, pentru că boxul este unul dintre puţinele sporturi unde nu poţi păcăli munca. Există legenda că ni se sparge nasul intenţionat, ca să nu mai curgă sânge. E o prostie, eu mi l-am spart într-un meci. Dacă eram puţin atent, poate nu mi-l spărgeam niciodată.

Cu Mihaela Lăcătuş, singura noastră pugilistă calificată în turneul olimpic de box feminin, ai vorbit?
Foarte puţin, pentru că ea s-a pregătit în Bucureşti, iar eu, la Piteşti şi nu am avut ocazia să discutăm prea mult. Îmi dau seama că e greu şi pentru ea. E o sportivă de mare calitate şi îi respect curajul, pentru că eu văd boxul ca fiind un sport dur, doar pentru bărbaţi. Îi ţin pumnii şi sper să reuşeasă să câştige o medalie, pentru că boxul nostru are nevoie de rezultate bune.

Foto: Vlad Chirea

10 lucruri despre «Derby de România» 2012

Partida Steaua - Dinamo, din cadrul etapei a 33-a a Ligii I, care se va disputa joi, de la ora 21.45, pe Arena Naţională, e un nou episod din cea ce reprezintă cea mai îndelungată şi puternică rivalitate sportivă din istoria fotbalului românesc. Deşi cele două echipe se înfruntă doar pentru a prinde podiumul Ligii 1, ambele având şanse mici la titlul de campioană, partida a suscitat interesul fanilor, care au cumpărat în doar câteva zile cele aproximativ 50.000 scoase la vânzare, un lucru extrem de rar în fotbalul nostru.

1. Se va juca cu casa închisă
Pentru a doua oară în istoria post-decembristă a ”Unicului Derby”, biletele s-au vândut în totalitate, cu mai mult de 48 de ore înainte de începrea jocului. Peste 50.000 de spectatori (cifre atinse în ultimii ani doar la finala Europa League, meciul Stelei cu AEK Larnaca şi meciul naţionalei cu Franţa) vor urmări partida de astăzi. Recordul de asistenţă la meciurile din Liga 1 în ultimii 20 de ani, datează din 1993, când Steaua - Dinamo a fost vizionat de 60.000 de oameni pe fostul stadion "23 August".

2. Borcea rămâne la Miami
Cristi Borcea nu va fi prezent la meciul din această seară, el motivând că are unele probleme de sănătate şi că vrea să rămână la Miami, pentru a fi alături de soţia sa, Alina, care va naşte la finalul acestei luni. Oficialul dinamovist va veni, însă, în ţară pentru finala Cupei României, care se va juca miercurea viitoare, tot pe Arena Naţională. În schimb, Gabriel Torje, fostul mijlocaş al lui Dinamo, care evoluează acum la Udinese (Italia), va fi prezent la partida cu Steaua şi chiar a primit acceptul să se antreneze alături de foştii săi coechipieri, până pe 25 mai, când e programată reunirea echipei naţionale pentru partidele cu Austria şi Elveţia.

3. Bonetti îşi joacă viitorul
Meciul dintre Steaua şi Dinamo este extrem de important şi pentru antrenorul oaspeţilor, Dario Bonetti. Italianul îşi joacă viitorul la clubul ”roş-alb” şi în funcţie de rezultatului ”Derby-ului de România”, o eventuală victorie menţinându-l pe banca dinamoviştilor. Bonetti mai are contract încă doi ani din vară, însă poate fi pus pe liber, dacă echipa nu termină campionatul pe locul secund sau nu câştigă Cupa României.

4. Bani de la Negoiţă, ceas de la Borcea
Omul de afaceri Ionuţ Negoiţă, sponsor al clubului Dinamo, a anunţat că ”roş-albii” vor primi 20.000 de euro, pentru o victorie la un gol diferenţă contra Stelei, sau 30.000 de euro, sumă pe care fotbaliştii o vor împărţi cum cred de cuviinţă, în cazul în care înving la mai multe goluri distanţă. De asemenea, acţionarul dinamovist Cristi Borcea va dărui un ceas Audemars Piquet, care costă aproximativ 20.000 de euro, celui mai bun jucător al echipei sale în acest meci. De cealaltă parte, steliştii vor juca pe o primă de 5.000 de euro.

5. Stelişti sunt stupefiaţi de zvonul ”blatului”
Florin Gardoş, care probabil va fi titular azi, spune că nici nu concepe ca meciul să fie suspectat că ar fi aranjat dinainte: "Dacă s-a ajuns la un meci Steaua - Dinamo să se vorbească de aranjamente, e grav. Înseamnă că lumea nu mai are încredere în acest sport şi nici respect pentru fotbalişti. Cum să vii, tu, ca patron, la un jucător şi să îi spui că trebuie să piardă meciul? Mai plec cu maşina de la stadion, dacă fac aşa ceva?". Un alt stelist, Iasmin Latovlevici, spune că, chiar dacă i s-ar cere aşa ceva, nu ar şti cum să se comporte: ”Prin absurd să admitem că ar fi blat, iar eu ar trebui să vând meciul. Ce ar trebui să fac? Să dau pe lângă minge? Să stau pe teren, să nu alerg? Ce ar trebui să fac, chiar nu ştiu”.

  
6. Cifrele derby-ului
- 45 de victorii are Dinamo, 35 are Steaua, iar 45 de partide s-au încheiat la egalitate;
- 63 de ani au trecut de la primul derby bucureştean (20 noiembrie 1948);
- 49 de jucători au jucat de-a lungul timpului, atât la  Dinamo, cât şi Steaua; 10 dintre ei au câştigat titlul cu ambele;
- 8 antrenori au condus atât în Ghencea, cât şi în Ştefan cel Mare;
- 28 de meciuri contra Stelei are Cornel Dinu, liderul jucătorilor dinamovişti la acest capitol;
- 24 de partide a jucat Tudorel Stoica, cel mai activ stelist în această privinţă;
- 5-0, este cea mai clară victorie a Stelei (4 aprilie 1998 şi 12 iunie 1985);
- 6-2, cea mai clară victorie a lui Dinamo (1 octombrie 1951)
- 41 de titluri au împreună cele două cluburi (23 Steaua şi 18 Dinamo), din  94 de ediţii ale Ligii 1 desfăşurate;
- 18, cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere în faţă rivalei în toate competiţiile (Steaua, 26 septembrie 1992 - 22 aprilie 2000);
- 4, cea mai lungă serie de victorii consecutive (Dinamo, 2 decembrie 1971 - 10 iunie 1973);
- 1-1 este scorul înregistrat cel mai des, de 22 de ori.

7. Echipele probabile
Steaua: Tătăruşanu - Martinovici, Geraldo, Chiricheş, Latovlevici - Bourceanu, Gardoş - Chipciu, Tatu, Tănase - Rusescu
Antrenor: Mihai Stoichiţă
Rezerve: Stanca, Dănănae, Răduţ, T. Bălan, Pîrvulescu, M. Costea, Fl. Costea

Dinamo: Naumovski - Luchin, D. Gigore, Moţi, Pulhac - Kone, Rus - C. Matei, Alexe, Curtean - M. Niculae
Antrenor: Dario Bonetti
Rezerve: Bălgrădean, Strătilă, Dănciulescu, Muşat, R. Stănescu, Nica, Scarlatache, Tameş, Ţucudean

8. Secetă de trofee
Deşi ”Derby de România” pune faţă în faţă cele mai titrate două cluburi din fotbalul nostru, ambele echipe bucureştene trec printr-o perioadă foarte grea a existenţei lor. Steaua a câştigat ultimul titlu în 2006 şi a cucerit Cupa României în 2011, în timp ce ”câinii” au ieşit campioni ultima dată în 2007, iar Cupa au câştigat-o ultima dată în 2005. "Îmi doresc ca anul acesta, de ziua mea, să batem Steaua! Ar fi frumos, pentru că n-aş vrea ca tocmai noi să-i ajutăm să se apropie de titlu. E un meci care se va juca pe viaţă şi pe moarte, deşi acum şansele ambelor echipe la titlu nu sunt foarte mari", a declarat dinamovistul Marius Niculae.

9. Fanii suspectează meciul de blat
Deşi întâlnirile dintre cele două echipe nasc orgolii şi se joacă cu încrâncenare, au existat şi momente în care fanii au suspectat că fotbaliştii nu au dat totul pe teren. "În retur o să câştige ori naşul, ori finul. Vrem să ţinem titlul în familie", spunea Gigi Becali în 2011, înaintea meciului cu echipa finului Borcea. Fanii Stelei mai ţin minte un episod din sezonul 1998-1999, când Dinamo avea nevoie de puncte. S-a terminat 0-0, iar în ultimele minute ale meciului, portarul şi jucătorii de câmp ai ”roş-albaştrilor”, care evoluaseră modest, s-au poziţionat caraghios la o lovitură liberă, dar dinamovistul Iftodi nu a nimerit poarta.

10. Patronul Stelei a fost junior la Dinamo!
Gigi Becali, finanţatorul Stelei, a jucat în copilărie la o grupă de juniori a lui Dinamo. "Am jucat la Dinamo vreo două luni de zile, dar nu am mai continuat să fac sport. Nu mi-a plăcut sportul şi fotbalul niciodată nu l-am îndrăgit prea mult. Dar îmi place să fiu pe primul loc în tot ce fac", dezvăluia Becali în 2008. Deşi a atacat în numeroase rânduri clubul rival, despre care spune că are pe stemă un ”simbol satanic”, că o parte a suporterilor sunt ”golani” şi că printre acţionari se găsesc ”comunişti” şi ”homosexuali”, afaceristul s-a bucurat în 2009 pentru victoria echipe susţinută de verii săi, Ioan şi Victor Becali, contra lui Slovan Liberec: "Am ţipat şi m-am bucurat pentru Dinamo, aşa cum o fac pentru Steaua. M-am gândit că dinamoviştii sunt şi ei români şi nu aveam cum să îi susţin pe cehii de la Liberec".

Junioarele de LPS Iaşi, campioane naţionale la handbal feminin pentru al doilea an consecutiv

În perioada 12 - 16 mai 2012, la Sala ”Lucian Grigorescu - Floreasca” din Bucureşti, a avut loc Turneul Final de junioare I la handbal feminin. Competiţia a fost câştigată de LPS Iaşi, care şi-a păstrat titlul cucerit anul trecut, deşi antrenorul Veniamin Lupan a folosit junioare cu unul sau doi ani mai mic decât limita impusă de vârstă.



Clasament final:
1. LPS Iaşi
2. Şcoala 181 Bucureşti
3. CSŞ 6 Bucureşti
4. CSŞ 2 Baia Mare





Grupa I:
ACS Şcoala 181Bucureşti- Chimia Rm. Vâlcea 33-28 (17-12)
LPS Bistriţa - CSŞ 2 Baia Mare 32-33 (15-16)
Chimia Rm. Vâlcea - CSŞ 2 Baia Mare 35-35 (19-16)
ACS Şcoala 181 Bucureşti - LPS Bistriţa 40-30 (22-15)
LPS Bistriţa - Chimia Rm. Vâlcea 32-35 (15-12)
CSŞ 2 Baia Mare - ACS Şcoala 181 Bucureşti 26-27 (12-13)
Clasament: 1. ACS Şcoala 181 6p, 2. CSŞ 2 Baia Mare 3p, 3. Chimia Rm. Vâlcea 3p, 4. LPS Bistriţa 0p

Grupa II:
CSŞ 6 Bucureşti - LPS Iaşi 36-48 (16-27)
CSŞ Caracal - CSŞ 2 Bucureşti 30-31 (13-14)
LPS Iaşi - CSŞ 2 Bucureşti 31-22 (14-11)
CSŞ 6 Bucureşti - CSŞ Caracal 34-35 (19-19)
CSŞ Caracal - LPS Iaşi 28-32 (13-20)
CSŞ 2 Bucureşti - CSŞ 6 Bucureşti 24-31 (13-14)
Clasament: 1. LPS Iaşi 6p, 2. CSŞ 6 Bucureşti 2p, 3. CSŞ Caracal 2p, 4. CSŞ 2 Bucureşti 2p

Meciuri de clasament:
Locurile 7-8: LPS Bistriţa - CSŞ 2 Bucureşti 32-28 (16-14)
Locurile 5-6: Chimia Rm. Vâlcea - CSŞ Caracal 28-31 (13-16)
Semifinala 1: ACS Şcoala 181 - CSŞ 6 Bucureşti 41-34 (20-13)
Semifinala 2: CSŞ 2 Baia Mare - LPS Iaşi 30-32 (24-24, 13-11) (după prelungiri)
Finala mică: CSŞ 6 Bucureşti - CSS 2 Baia Mare 41-30 (20-11)
Finala mare: ACS Şcoala 181 - LPS Iaşi 19-23 (6-10)

ECHIPA TURNEULUI FINAL DE JUNIOARE 1:
Elena Şerban (portar / CSŞ 6 Bucureşti), Andrada Maior Pasca (extremă stânga / CSŞ 2 Baia Mare), Mihaela Stoica (extremă dreapta / CSŞ Caracal), Reka Tamaş (inter stânga / CSŞ 2 Baia Mare), Maria Cicic (inter dreapta / CSŞ Caracal), Nicoleta Safta (pivot / Chimia Rm. Vâlcea), Alexandra Lup (centru / LPS Bistriţa)


Cea mai tehnică jucătoare: Victoria Agape (LPS Iasi)
Cea mai bună apărătoare: Angela Cioca (Şcoala 181 Bucureşti)
Golghetera turneului: Camelia Carabulea (CSŞ 6 Bucureşti)

Loturile celor trei echipe de pe podium:
LPS Iaşi, campioana României la junioare 1: 1. Ana-Maria Inculeţ, 2. Andrada Teiu Costin, 4. Izabela Traşcu, 6. Alexandra Orsivschi, 7. Victoria Agape, 8. Elena Grosu, 9. Bianca Tiron, 10. Diana Barticel, 11. Elena Prisăcaru, 12. Ana Maria Măzăreanu, 13. Mădălina Conache, 14. Nicoleta Ciomagă, 15. Alexandra Stot, 18. Miluţa Ciofu / Antrenor: Veniamin Lupan.

Şcoala 181 Bucureşti, vicecampioană României la junioare: 2. Iulia Lasconi, 3. Roxana Răchiţeanu, 4. Dana Abed - Kader, 5. Angela Cioca, 6. Alexandra Gavrilă, 8. Bianca Mita, 9. Adina Grigoraş, 10. Andreea Chiricuţă, 11. Maria Zamfirescu, 12. Lăcramioara Stan, 14. Maria Stroe, 13. Daira Ghiocel, Andreea Neagu, Emilia Anghel, Andreea Ghinescu / Antrenori: Maximilian Gavrilă, Liliana Gavrilă

CSŞ 6 Bucureşti, locul al III-lea 1: 1. Elena Şerban, 2. Liana Florea, 3. Elena Marinescu, 6. Monica Dragomir, 7. Camelia Carabulea, 9. Oana Penciu, 10. Alexandra Carasol, 11. Ioana Pocris, 12. Roxana Lifu, 13. Ilona Dascălu, 99. Alexandra Cheţa, 77. Alexandra Orbeşteanu / Antrenori: Ileana Morari, Nicoleta Alexandrescu

Arbitri turneului: Din-Dinu (Bucureşi), Stark-Ştefan (Bucureşti/Prahova), Duţă-Florescu (Bucureşti/Argeş), Costin-Vicea (Bucureşti), Barbu-Manafu (Bucureşti), Blas-Ghiorghişor (Bucueşti), Teglas-Vasilescu (Prahova), Mârza-Nedelea (Cluj), Georgescu-Moldoveanu (Constanţa).
Observatorii turneului: Aurel Dumitrescu şi Viorel Dobre.

Arman Karamian, fotbalistul armean care a jucat la Rapid, Timişoara şi Steaua, a devenit antrenor la juniorii Concordiei Chiajna

Arman Karamian (32 de ani) a devenit antrenor la o grupă de juniori a Concordiei Chiajna, unde îi antrenează şi pe cei doi fii ai săi, Surik şi Meher, pe care îi vede peste ani selecţionaţi în echipa naţională de fotbal a României.

Arman locuieşte într-o vilă pe care şi-a construit-o în Chiajna şi a început în urmă cu patru luni, după ce a luat examenul pentru Licenţa A UEFA, să antreneze pe gratis grupa de juniori ai Concordiei născuţi în 2003, unde încearcă să dezlege câteva din secretele acestei meserii. ”Am Licenţa A UEFA, deci pot fi secund în Liga 1 sau antrenor principal în ligile inferioare. Am preferat, însă, să o iau de jos, de la grupele de juniori. E mai greu cu ei, pentru că trebuie să le explici fiecare lucru în parte, dar au răspuns bine la ce le-am cerut şi am văzut deja o îmbunătăţire. E dificil să fii şi jucător, dar şi antrenor. Ca sportiv e o muncă fizică imensă, dar ca antrenor trebuie să gândeşti foarte mult, nu doar pentru tine, ci pentru 20 de fotbalişti. Am noroc că am jucat fotbal 25 de ani şi sunt lucruri pe care le poţi învăţa doar dacă ai fost pe teren. E posibil ca din vară să preiau, împreună cu fratele meu, Artiom, Concordia Chiajna II, care evoluează în Liga a III-a”, spune armeanul. Fostul fotbalist al Rapidului, Timişoarei şi al Stelei, spune că nu a renunţat la gândul de a mai juca fotbal: ”Există şi posibilitatea să mă reapuc de fotbal, dacă voi avea vreo ofertă tentantă. Fizic, mă simt bine, nu m-am îngrăşat decât un kilogram, alerg şi fac abdomene în fiecare zi. În plus, copiii au multă energie şi trebuie să mă ţin după ei”.

Vrea ca fii săi să joace pentru naţionala României
Arman Karamian are doi fii care se pregătesc împreună cu grupa sa de juniori de la Chiajna. ”Vorbesc cu Surik şi îi explic ce trebuie să facă. Încă e mic, are 8 ani, dar joacă cu băieţi cu un an mai mari ca el. E mai uşor, dacă ai părintele fost fotbalist, eu a trebuit să învăţ totul de la zero. Fiul mai mic, Meher, are 6 ani şi joacă la aceeaşi grupă. Ne-am stabilit în România şi sper ca până în decembrie să primesc cetăţenia română. Poate copii mei vor juca pentru echipa naţională a României”, speră acesta.

Foto: www.fitzuicadesport.blogspot.com / Gabriel Chirea

Sorin Oprescu: ”Am avut coşmaruri cu iarba de pe Arena Naţională!”

Aveţi coşmaruri cu stadionul acesta?
Nu, am depăşit această fază. La început am avut. Am fost cu o săptămână înainte de meciul cu Franţa, am văzut antrenamentul alor noştrii şi am întrebat ”Domne, ce e asta? Parcă suntem la manej”. Mi-au spus că nu e nici o problemă, că sunt câteva bucăţi, care se desprind, dar că o să fie totul bine, că se iau toate măsurile. Parcă erau jurămintele alea de la pionieri, cu ”ne luăm angajamentul”! M-am simţit eu jignit în inteligenţa mea, că nu mi-au spus cinstit că nu mai aveam ce face.

Aţi învăţat câte ceva despre iarbă în ultima vreme…
Am devenit expert, doctor în gazoane! Am învăţat ce straturi de nisip şi ce tehnologie trebuie să fie sub gazon, ce iarbă trebuie plantată, la ce temperatură trebuie să fie menţinută. Acum, deşi ştiu bine cum s-a lucrat, nu pot să nu mă întreb oare cum va fi meciul la următorul meci.

Vroiaţi să vedeţi vreo echipă în finala de la Bucureşti?
Nu. Am fost la Dublin anul trecut, ca să văd cum se organizează, împreună cu băieţii ăştia de la UEFA, cu Ionuţ Lupescu, Mircea Sandu… M-au invitat acolo, am văzut şi eu cum se dă masa, ce presupune organizarea dineului oficial, ca să ştiu care sunt standardele şi să ştiu ce am de făcut aici. M-au plăcut şi Braga şi Porto.

Cât de greu e să organizezi o finală de Europa League?
Efortul e unul imens, iar lumea nu îl vede de afară. Vremurile pe care le trăim dau senzaţia că cei care conduc societatea sunt lipsiţi de responsabilitate, hoţi, derbedei, iar societatea nu te iartă. Am avut numeroase discuţii cu hotelierii, responsabilii primăriei, ai jandarmeriei… Am ajuns ca pe vremea lui nea Nicu, să repetăm cum se pun ăia în tribune, cum se evacuează, dacă, ferească Dumnezeu, apare ceva neprevăzut. Luna asta parcă facem repetiţia cu costum!

Oraşul este gata să găzduiască finala?
Am discutat cu hotelierii câţi turişti au rezervat camere, cu ce îi aducem de la aeroport. Mă voi întâlni cu taximetriştii, să nu se apuce să se certe pe suporteri, că slavă Domnului avem destui clienţi. Meciul se termină la 12.00 noaptea, vor dori să meargă în Centrul Istoric. Vor pleca dimineaţa, după ce au petrecut. Trebuie luaţi încet de ”mânere”, duşi la hotel, cu tot cu portofel în buzunar.

Vă e teamă că ziariştii străini ar putea căuta zonele ”gri” din oraş?
Pot să le caute, că nu vor găsi nimic. O să mai fac un adăpost, o să adun căţeii, şi în rest poate să meargă oriunde. Curăţenia în jurul stadionului va fi, străzile adiacente vor fi reparate pentru că acolo vor parca foarte multe maşini. În Piaţa Constituţiei şi în Piaţa George Enescu vor fi fan zone-urile. Acolo vom face terenuri, unde se va juca fotbal, şi vor exista ecrane pe care se vor vedea meciul.  Mai beau şi o berică, mai stau de vorbă… O să facem ceva şi pe malul Dâmboviţei, frumos, elegant, fără ţărănie, fum şi sfârâit de mici.

De ce e importantă această finală pentru România?
Sunt 60 de milioane de telespectatori, care trebui să afle că există Bucureşti, există România. Acum ne cred neam de hoţi şi de mâncători de lebede, dar eu spun că nu suntem nici mai urâţi, nici mai proşti ca ei. În meseria mea, chirurgii români n-au emoţii că operează în străinătate.

A plătit Guvernul partea sa pentru Arena Naţională?

Guvernul a procedat exact cum face câteodată poporul ales de Dumnezeu. Când a zis că ia, a luat, când a zis că dă, doar a zis. Ne-a lăsat cu o ”gaură” de 300 de milioane de lei şi a trebuit să facem un efort deosebit. Acum mai plătesc încă 150 de milioane, după care mai rămân de plată alte 170 de milioane. De promisiuni m-am plictisit de când eram puşti. M-am rugat de ai mei să îmi ia o bicicletă şi nu mi-au luat niciodată. Frate-miu nici nu a vrut şi i-au luat. Pe alţii dezamăgirile îi bagă în depresie, pe mine m-a ajutat Dumnezeu şi mi-a dat un sistem nervos echilibrat.

Foto: Vlad Chirea

Mutu vrea să îl egaleze pe Maradona! Nu la talent, ci la datorii

Acum două săptămâni, Tribunalul Districtului de Sud din Florida a respins apelul înaintat de Adrian Mutu ca urmare a deciziei TAS şi a Curţii Federale din Elveţia, prin care fotbalistul a fost obligat să plătească despăgubiri de 17 milioane de euro către gruparea engleză Chelsea Londra, deoarece a încălcat contractul în perioada când evolua în Albion, după ce a fost depistat pozitiv cu cocaină. ”Briliantul” îşi va pierde cele trei proprietăţi pe care le are în Miami şi poate ajunge în aceeaşi postură cu fotbalişti celebri, care au câştigat munţi de bani şi au ajuns săraci lipiţi pământului.

George Best
Nord-irlandezul este considerat cel mai talentat fotbalist pe care l-au dat inselele britanice. A jucat fotbal timp de 21 de ani, dintre care 11 i-a petrecut în tricoul lui Manchester United, club cu care a câştigat două titluri în Anglia (1965, 1967), Cupa Campionilor Europeni (1968) şi Balonul de Aur (1968). După ce şi-a încheiat cariera, în care ar fi câştigat echivalentul de astăzi al sumei de 75 de milioane de euro, Best a devenit alcoolic şi a avut nevoie de un transplant de ficat. A decedat la 59 de ani, după ce a efectuat trei luni de închisoare pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi lovirea unui poliţist. ”Am cheltuit o groază de bani pe băutură, femei şi maşini rapide. Restul pur şi simplu i-am risipit”, spunea acesta.

Paul Gascoigne (44 de ani)
Talentatul ”Gazza”, care a jucat de-a lungul carierei la Newcastle, Tottenham, Lazio şi Rangers, dar care are la activ şi 57 de selecţii în naţionala Albionului, e un alt exemplu de cât de mult se poate afunda o legendă a fotbalului. După ce a renunţat la fotbal în 2004, problemele au început să curgă pe bandă rulantă: alcoolism (patru sticle de whisky pe zi), mania pentru pariuri, consum de droguri, abuz de energizante (50 pe zi), divorţ, probleme psihice şi de sănătate (halucinaţii, pneumonie, ulcer, stop cardiac), probleme cu legea (tulburarea liniştii publice, agresarea fotografilor, condus sub influenţa băuturilor alcoolice, posesie de cocaină). Gascoigne a câştigat aproape 17 milioane de euro în cariera sa, dar, în mai 2010, un judecător din Newcastle a fost fosrte aproape de a-l declara falit.

Garrincha
Brazilianul, supranumit ”bucuria poporului” sau ”îngerul cu picioare strâmbe”, este considerat cel mai bun dribleur din istoria fotbalului. Născut în Rio de Janeiro, pe 28 octombrie 1933, el a devenit perechea lui Pele din atacul naţionalei Braziliei, împreună cu care a câştigat de două ori Cupa Mondială (1958, 1962). A decedat la doar 49 de ani, falit, suferind de alcoolism, precum tatăl său. În ultimii ani de viaţă, din cauza băuturii în exces, el a avut mai multe relaţii amoroase eşuate şi devenise un pericol la volan. Garrincha şi-a călcat tatăl cu maşina, accidentându-l grav, şi şi-a omorât soacra.

Diego Armando Maradona (51 de ani)
”El Pibe D'oro” a fost probabil cel mai bun jucător din istoria fotbalului, dar poate şi cel mai controversat. Campion (1986) şi vicecampion mondial (1990) cu Argentina, câştigător al titlului în ”Ţara tangoului” (Boca Juniors - 1981), Spania (FC Barcelona - 1983)şi Italia (Napoli - 1987, 1990), Maradona a fost un fotbalist contradictoriu. A jucat întotdeauna dumnezeieşte, dar a fost suspendat pentru consumul de cocaină, a suferit operaţii pe cord şi de bypass gastric, s-a tratat pentru abuzul de alcool şi droguri, are mai mulţi copii din flori şi  este bun prieten cu fostul dictator cubanez Fidel Castro şi cu controversatul preşedinte venezuelean Hugo Chavez. Deşi este considerat un zeu la Napoli, el nu mai poate vizita Italia, pentru că, în martie 2009, Fiscul din această ţară a anunţat că Maradona are de plătit taxe de 37 de milioane de euro, pentru perioada în care a jucat pentru ”albaştrii” (1984-1991). Argentinianul a plătit doar 42.000 de euro, două ceasuri de lux şi un set de cercei, iar în acest moment trăieşte de pe urma contractului cu Al Wasl Dubai.

Jucători celebri români, care au ajuns săraci
Florea Dumitrache
”Mopsul”, unul dintre cei mai talentaţi fotbalisti din istoria lui Dinamo şi a echipei naţionale, a murit în 2007, la doar 59 de ani, în urma unui atac cerebral şi a unei puternice hemoragii interne. În ultimii ani de viaţă, cel care a rămas în istoria fotbalului mondial după ce a umilit patru adversari în meciul cu Anglia, de la CM 1970, a avut de înfruntat grave probleme cu băutura şi financiare, iar printre puţinii care l-au ajutat, a fost bunul său prieten Cornel Dinu.

Sandu Neagu
Neagu a fost un jucător legendar al Rapidului, dar a decedat în 2010, la 61 de ani, după ce a trăit din mila lui George Copos, a unor fani şi a unor jucători ai ”vişiniilor”. Supranumit ”Eroul de la Guadalajara”, pentru că dăduse golul victoriei contra Cehoslovaciei, campioană europeană la acel moment, la CM 1970, el a abuzat de alcool şi a fost răpus de o ciroză, lăsându-şi familia într-o sărăcie lucie.

Lucian Bălan
Mijlocaşul, care are în palmares câştigarea Cupei Campionilor Europeni cu Steaua (1986), a ajuns la 52 de ani, dar viaţa sa a ajuns într-o fundătură. Fostul stelist a fost demis de la o grupă de copii a Academiei Steaua şi de la echipa secundă a Concordiei Chiajna, deoarece căzuse în patima băuturii şi a vrut să se sinucidă în două rânduri.

Mihail Majearu
”Miţi” a fost evacuat dintr-o casă naţionalizată în care stătea din 1988 şi pe care o cumpărase de la Stat, s-a mutat la ţară, într-o comună de lângă Bucureşti şi munceşte la câmp, cu ziua! O soartă tristă pentru Majearu (51 de ani), titular în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, în care a ratat şi una dintre loviturile de departajare.

Alexandru Custov
Fundaşul, care a adunat 319 meciuri în tricoul lui Dinamo şi care s-a calificat cu ”roş-albii” în semifinale Cupei Campionilor Europeni din 1984, a decedat în 2008, la vârsta de 53 de ani, suferind de diabet şi tromboflebită. El avea probleme cu alcoolul şi a fost înmormântat cu ajutorul clubului din Ştefan cel Mare, întrucât familia nu avea bani nici pentru sicriu.

Alţi fotbalişti faliţi: Colin Hendry, John Arne Riise, Brad Friedel, John Barnes, Stan Collymore, Keith Gillespie

Alţi sportivi celebri şi averile de milioane pe care le-au ”tocat”: Mike Tyson (box / 300.000.000€), Evander Holyfield (box / 190.000.000€), Allen Iverson (bashet / 150.000.000€), Michael Vick (fotbal american / 110.000.000€), Scottie Pippen (baschet / 90.000.000€), Antoine Walker (bachet / 85.000.000€), John Daly (golf / 45.000.000€), Lenny Dykstra (hochei / 44.000.000€), Sheryl Swoopes (baschet / 38.000.000€), Marion Jones (atletism / 30.000.000€), Bjorn Norg (tenis / 23.000.000€), Leon Spinks (box / 19.000.000€), Dorothy Hamill (patinaj artistic / 12.000.000€), Jimmy White (snooker / 6.000.000€).

Trei componente ale lotului feminin de box se pregătesc să meargă la Olimpiadă

Delegaţia României la Jocurile Olimpice de la Londra pare mai săracă în valori ca niciodată. După ce boxul feminin a fost declarat sport olimpic în 2009, ţara noastrăpoate beneficia de trei şanse la medalii la cea mai importantă competiţie sportivă a lumii, dacă Steluţa Duţă, Mihaela Lăcătuş şi Luminiţa Turcin vor reuşi să termine în primele opt la CM din mai, organizat în China.

Sala de box din Complexul Sportiv Lia Manoliu din Bucureşti răsună de râsete şi de voie bună, iar sportivele din lotul feminin de box condus de Adrian Lăcătuş se destind înaintea şedinţei de pregătire. Odată ce antrenorul intră pe uşă, la ora 9.00 fix, liniştea se lasă peste încăperea uriaşă. Fetele, cele trei care vor încerca, la jumătatea lunii mai, să se califice la Olimpiadă şi alte trei care le secondează ca sparring-partener şi înlocuitoare în caz de accidentări nedorite, se aliniază şi află cum va decurge antrenamentul.

Fetele ies apoi şi fac încălzirea pe terenul de atletism din apropiere, după care maestrul Lăcătuş le comandă patru serii de sprinturi pe pista de alergare. Cu respiraţia sacadată şi transpirate pe sub fâşurile menite să le “fure” din greutate, boxeriţele s-au întors în sală. Au urmat numeroase serii de lovituri în sacii de box, de “dans cu umbra”, iar la final, cireaşa de pe tort, un alt sfert de oră petrecut cu halterele în mâinisau atârnate de spalierele unde au făcut tracţiuni ori şi-au antrenat abdomenele. La final, sportivele se destind din nou. “Aş vrea să fie Olimpiadă în fiecare an. Sunt atât de concentrate şi de dornice să ajungă la Londra, că execută antrenamentele cu zâmbetul pe buze. Sunt motivate, iar eu mă gândesc doar să am grijă să fie sănătoase, bine pregătite, să mănânce sănătos şi să se odihnească. Nu vrem să avem regrete”, ne-a declarat antrenorul lotului feminin, Adrian Lăcătuş.

Pretenţii mari, bani puţini
Antrenorul Adrian Lăcătuş spune că fetele au şanse mari de a cuceri medalii, dacă se vor califica la Olimpiadă, dar finanţarea pregătirii a lăsat de dorit: “COSR ne-a asigurat anul trecut şase burse olimpice şi a plătit patru antrenori, iar anul acesta ne-a încurajat aşa de mult, că ne-a finanţat doar o fată şi un antrenor! Pretenţiile sunt însă mari. Vor să aducem medalii”.


Luminiţa Turcin
Porecla: ”Melc”
Data naşterii: 19 octombrie 1984 (27 de ani)
Locul naşterii: Slatina
Club: Steaua / ALRO Slatina
Palmares: 11 titluri de campioană naţională, campioană europeană (2009), bronz CM (2006), argint CE (2007), douã medalii de aur la Campionatul Uniunii Europene







Mihaela Lăcătuş
Porecla: ”Miki”
Data naşterii: 5 august 1981 (31 de ani)
Locul naşterii: Bucureşti
Club: Steaua
Palmares: prima campioană mondială a României la box feminin (2005), campioană europeană (2004), vicecampioană europeană (2007), bronz la Campionatele Mondiale (2006), multiplă campioană naţională de junioare şi senioare


 

Steluţa Duţă
Porecla: ”Poştaşul”
Data naşterii: 18 martie 1982 (30 de ani)
Locul naşterii: Râmnicu Sărat
Club: Steaua / CSM Buzău
Palmares: Campioană naţională (2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011), Campioană europeană (2006, 2007), argint CM (2006, 2008, 2010), bronz CE (2005)

Drumul spre Londra trece prin China
”Vom duce opt sportive la Campionatul Mondial din China, dar doar trei se pot califica pentru Jocurile Olimpice de la Londra: Steluţa Duţă (51 kg), Mihaela Lăcătuş (60 kg) şi Luminiţa Turcin (75 kg)”, explică antrenorul Adrian Lăcătuş. El spune că spune, însă, că se aşteaptă la câteva rezultate surpriză: ”Pe lângă cele trei, mai merg la Mondiale alte cinci sportive, care au şanse mari să devină campioane mondiale, pentru că multe boxeriţe de valoare au trecut acum în cele trei categorii olimpice. Acestea au devenit extrem de competitive şi cred că delegaţia noastră poate beneficia de acest lucru, deorece avem sportive de valoare la aproape toate categoriile”.

Programul lotului feminin de box:
24 martie - turneu de verificare la Slatina, cu sportivi din ţară
31 martie – Memorialul ”Nicolae Gâju” Steaua, adversare din Serbia
9-12 aprilie – meciuri de pregătire contra lotului naţional al Bulgariei
13-15 aprilie - De Paşti, cantonament la Poiana Braşov
16-17 aprilie - Revanşa acordată lotului naţional al Bulgariei
24-29 aprilie – meciuri de pregătire contra sportivelor din România
1 mai – plecarea spre China
9 -20 mai – Campionate Mondiale de la Chongqing (China), unde se vor stabili sportivele calificate la JO de la Londra (opt de la fiecare categorie)

David Purvis, CEO Stanleybet: ”Asupra unor meciuri din România au existat suspiciuni!”

Deşi, la prima vedere, suspiciunile că partidele FC Vaslui- Chiajna şi ”U” Cluj-Steaua ar putea fi aranjat par desprinse dintr-o teorie conspiraţionistă, David Purvis (47 de ani), CEO al Stanleybet Group, liderul pieţei de pariuri din Europa, a dezvăluit pentru Libertatea că, de-a lungul ultimelor sezoane, mai multe meciuri din campionatul României au ridicat semne de întrebare, după ce s-au pariat sume mari pe rezultatele acestora.

”Ştim că există un anumit nivel de corupţie în fotbal, ca în orice domeniu, dar e foarte greu să stârpeşti complet acest flagel. Din fericire acest fenomen negativ a fost foarte mult redus. Încercăm să conclucrăm cu FIFA, UEFA, federaţiile naţionale şi cu orice club de fotbal, care ne cere ajutorul, dar ne şi sesizăm din oficiu, dacă vedem o evoluţie dubioasă a unui scor sau a nivelului pariurilor pe o anumită partidă”, ne-a declarat scoţianul.

David Purvis, Chief Executive Officer al Stanleybet, spune că fotbalul românesc nu e imaculat în faţa acestui fenomen: ”Au existat zvonuri şi suspiciuni despre meciuri aranjate în România, la fel ca şi în alte campionate ale Europei sau ca în alte sporturi, precum cricketul. Luăm legătura cu cei de la federaţie, imediat cum apar pariuri neobişnuite pe anumite meciuri suspecte. Fenomenul e de mai mică amploare decât se presupune. Partide cu adevărat spectaculoase nu pot fi apreciate la adevărata valoare, deorece există îndoiali nefondate în ceea ce priveşte corectitudinea lor. Nu cred că problema e mai mare în campionatele din estul Europei, dar e cert că toate forurile competente şi-au dat seama la timp de pericolul pe care îl reprezintă corupţia în sport şi au luat măsurile necesare”.

A jucat fotbal în copilărie
”Şi eu mai pariez câteodată, dar doar atunci când simt că Barcelona ar putea să piardă”, glumeşte britanicul. Purvis a jucat pe postul de mijlocaş în copilărie, dar recunoaşte că nu a fost la fel de talentat ca Gică Hagi. ”Am jucat fotbal atunci când eram copil, pe postul de mijlocaş, dar nu cred că eram foarte bun. Nu eram ”creierul” sau ”generalul” de la mijlocul terenului. Nu eram nici pe departe la fel de bun ca Hagi. El avea un picior stâng fantastic, eu eram doar muncitor”, mărturiseşte şeful Stanleybet.

Ţine cu Celtic, dar nu vrea falimentul lui Rangers
”Sunt scoţian ţin cu Celtic Glasgow. Ca fan al lor ar trebui să mă bucure ce se întâmplă cu rivalii de la Rangers, unde ştiu că evoluează românul Dorin Goian, dar cred că ar fi foarte rău pentru fotbalul nostru ca ei să intre în faliment. Scoţia deja are probleme la nivel de echipă naţională şi ar o adevărată tragedie pentru fotbalul de club din ţara mea, ca o echipă de talia lui Rangers să fie retrogradată sau, mai rău, să se desfiinţeze”, mărturiseşte Purvis.

«Penala» Ligă a lui Mitică - În fotbalul românesc nu se iau prizonieri

Conducătorii tuturor celor 18 echipe din Liga 1 s-au întâlnit cu reprezentanţii legii, într-un fel sau într-altul, de-a lungul vieţii lor. Unii au primit deja condamnări pentru diverse delicte, alţii sunt încă anchetaţi, iar restul au fost chemaţi de diverse instanţe pentru a elucida diverse afaceri dubioase la care au luat parte sau au fost martori. Acestora li se adaugă alţi oameni importanţi din fotbalul autohton (preşedinţii FRF şi LPF, selecţionerul României), care întregesc un tablou sumbru.

DINAMO

În 2007, Cristi Borcea (42 de ani) a fost urmărit penal de procurorii DNA în dosarul în care este anchetat şi primarul Constanţei, Radu Mazăre. El a fost acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi complicitate la abuz în serviciu, deoarece ar fi intrat în posesia unor terenuri revendicate iniţial de moştenitorii unui mare boier moldovean (în zona portului Tomis, în zona hotelurilor Bavaria Blue din Mamaia şi Transilvania din Olimp). Borcea e inculpat şi în ”Dosarul Transferurilor”.

CFR Cluj

Arpad Paszkany (40 de ani), patronul clujenilor, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în iulie 2009, pentru că, în perioada 2004-2006, a instigat la şantaj împotriva unor oameni de afaceri şi politicieni din Transilvania şi a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta.

RAPID

George Copos (55 de ani), şeful giuleştenilor, a fost acuzat de manipularea pieţei de capital (2008) şi a fost protagonistul a două acţiuni juridice, fiind învinuit pentru evaziune fiscală în ”Dosarul Loteria I” (2006) şi pentru spălare de bani în ”Dosarul Loteria II” (2008).

STEAUA

Pe 19 mai 2006, procurorii Secţiei Parchetelor Militare l-au pus sub acuzare pe Gigi Becali (53 de ani) pentru comiterea infracţiunilor de abuz contra intereselor publice, după ce ar fi făcut un schimb de terenuri dubios cu Ministerul Apărării Naţionale. În 2006, el a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că, pe data de 11 mai 2006, ar fi promis fiecărui jucător al Gloriei Bistriţa sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro, pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, adică să câştige meciul cu Rapid. Doi ani mai târziu, în mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la "U” Cluj pentru meciul din etapa a 34-a a Ligii 1, aceştia urmând să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu CFR Cluj. Cei 1,7 milioane de euro găsiţi atunci în valiza aflată la Teia Sponte au fost sechestraţi printr-o ordonanţă dată în 8 mai 2008, iar latifundiarul poate primi maximum patru ani de închisoare cu executare. În 2009, omul de afaceri a fost acuzat de privare de libertate pentru că gărzile sale de corp i-au adus la un bar din Pipera pe cei trei hoţi care i-au furat maşina.

OŢELUL GALAŢI

Marius Stan (54 de ani) a fost chemat la DNA pentru a da informaţii despre modul în care Comitetul Executiv al FRF a decis dezafilierea Universităţii Craiova. Antrenorul campionilor, Dorinel Munteanu (43 de ani), a fost audiat şi el, în mai 2010, la Seviciul Teritorial Piteşti al DNA, în dosarul corupţiei din fotbal, în care este implicat omul de afaceri Cornel Penescu.

PANDURII TG. JIU

Marin Condescu (55 de ani), liderul minerilor din Oltenia (USMO) şi totodată preşedintele clubului, a fost urmărit penal, în mai 2005, pentru săvârşirea infracţiunilor de subminarea puterii de stat, subminarea economiei naţionale şi crime împotriva umanităţii în Dosarul ”Mineriada 13-15 iunie 1990”. În 2006, el a fost acuzat că s-a folosit de funcţia deţinută pentru a cumpăra la preţuri modice, direct sau indirect, mai multe anexe gospodăreşti în comuna Fărcăşeşti (Gorj), ştiind că exploatarea minieră va înainta în zonă, iar locuitorii vor fi strămutaţi şi despăgubiţi.

SC VASLUI

Adrian Porumboiu (61 de ani), finanţatorul clubului FC Vaslui, a fost audiat de DNA, în 2006, după ce Constantin Iacov, preşedintele lui FC Naţional, l-a acuzat pe vasluian că i-ar fi oferit 60.000 de dolari pentru a învinge Pandurii Tg. Jiu.

”U” CLUJ

Florian Buşcă (45 de ani) a făcut puşcărie în 1997 pentru că transporta ilegal oameni la muncă în străinătate, el fiind arestat după o urmărire ca în filme pe o autostradă din Austria. În 2006, afaceristul şi-a schimbat numele în Walter, deoarece avea nevoie de avize de securitate necesare participării uneia dintre societăţile sale la o licitaţie pentru servicii de salubrizare la baza S.U.A. de la Mihail Kogălniceanu. La vremea respectivă, Florian Buşcă era cercetat penal sub acuzaţiile de înşelăciune şi cămătărie. Alte afaceri anchetate de procurori sunt scoaterea din ţară a lui Mihai Necolaiciuc, fostul şef al C.F.R., care a prejudiciat compania cu peste 70 de milioane de euro, şi cererea de returnare a TVA-ului în valoare de 1,3 milioane de lei pentru vânzarea de pixuri.

ASTRA PLOIEŞTI

Ioan Niculae (57 de ani), patronul ploieştenilor, a fost cercetat penal într-un dosar în care mai mulţi înalţi ofiţeri SRI erau acuzaţi că au pretins şi au primit mită de la mai mulţi oameni de afaceri în schimbul acordării protecţiei în faţa legii. Sub semnul întrebării sunt şi implicarea sa în conducerea Astra Română, rafinărie implicată în încălcarea embargoului cu combustibil dictat contra fostei Iugoslavii şi în privatizarea controversată a Societăţii Naţionale Tutunul Românesc (SNTR). În ultima perioadă, el a intrat în atenţia procurorilor pentru sponsorizarea ilegală a campaniei electorale a lui Mircea Geoană, dar şi pentru obţinerea de gaz ieftin livrat combinatelor sale chimice, fiind acuzat de spălare de bani, complot şi subminarea economiei naţionale, dar şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, în cazul unor fraude cu bani europeni.

CEAHLĂUL

Gheorghe Ştefan (58 de ani), primarul din Piatra Neamţ şi preşedintele de onoare al echipei Ceahlăul, a fost anchetat în cazul vânzării unui teren de 4.500 de metri pătraţi de către Transmoldavia, fosta societate de transport a oraşului. Terenul fusese achiziţionat de către firma fiicei lui ”Pinalti” la un preţ supraevaluat, deşi în perioada aceea era revendicat de fostul proprietar.

GAZ METAN MEDIAŞ

Corin Cindrea (38 de ani), preşedintele clubului, face parte dintre cei 40 de învinuiţi, funcţionari publici cu posturi de conducere în cadrul Romgaz SA, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, respectiv Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, care ar fi prejudiciat statul român cu 126 de milioane de dolari. Patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae au beneficiat de gaze din producţia internă, deci la un preţ mult mai avantajos, deşi aveau datorii la stat.

FC BRAŞOV

Omul de afaceri Ioan Neculaie (57 de ani), patronul echipei, a primit, în aprilie 2011, o sentinţă de patru ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere judiciară, pentru infracţiunea de tulburare de posesie. El a construit abuziv pe un teren de 900 de metri pătraţi, care aparţinea unui alt om de afaceri braşovean. În 2006, afaceristul a fost acuzat de înşelăciune, împreună cu Ovidiu Muşetescu, fostul ministru al privatizării în cazul preluării uzinei de autocamioane Roman. În 2012, Neculaie a fost condamnat la un an şi 6 luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, după ce un angajat de-al său a murit, în 6 martie 2008, pe platforma Roman.

PETROLUL PLOIEŞTI

Conform presei prahovene, Daniel Capră (43 de ani), noul boss al “găzarilor”, a fost acuzat de înşelăciune, fals, uz de fals, spălare de bani şi iniţiere, dar şi aderare la un grup infracţional organizat. El a coordonat grupul care între 2007 şi 2009 a înşelat mai multe firme de leasing cu milioane de euro.

VOINŢA SIBIU

Împotriva lui Ioan Hămbăşan, cel care patronează şi conduce clubul sibian, au fost formulate plângeri către DNA în privinţa activităţii sale în exercitarea funcţiei de preşedinte al Asociaţiei Teritoriale a Organizaţiilor Cooperaţiei Meşteşugăreşti Sibiu (ATCOM Sibiu).

FCM TG. MUREŞ

Claudiu Maior, viceprimarul municipiului Târgu Mureş şi preşedintele clubului ardelean, a fost audiat la finalului anului 2011 de procurorii DNA ca martor în dosarul de corupţie al fostului preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Vasile Avram şi al omului de afaceri din Târgu-Mureş, Sorin Ţerbea. Ultimul, un apropiat al echipei mureşene, i-ar fi oferit mită fostului şef al arbitrilor, pentru ca favoriţii săi să aibă parte de arbitraje preferenţiale.

SPORTUL STUDENŢESC

În 2006, Vasile Şiman (42 de ani), patronul ”studenţilor”, a intrat pe mâna Direcţiei Antifraudă Fiscală al ANAF şi a fost cercetat penal datorită transferului unor jucători, neplăţii contribuţiilor către stat şi a intrării sub incidenţa Legii nr. 656/2002, privind prevenirea şi sancţionarea spălării de bani.

CONCORDIA CHIAJNA

Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, este cercetat penal pentru tulburare de posesie şi abuz în serviciu. Practic, aşa cu Jurnalul Naţional dezvăluia în 2005, edilul ilfovean a răspuns revendicărilor de terenuri ale localnicilor după bunul plac, împroprietărindu-şi rudele cu 170 de hectare.

DACIA MIOVENI

Împotriva primarului din Mioveni şi totodată sponsor al clubului argeşean, Ion Georgescu, s-a depus, în 2011, o plângere la DNA şi ANI, pentru începerea anchetării actelor de corupţie din primăria oraşului, a unor nereguli, cum ar fi despăgubirile victimelor demolărilor fictive petrecute sub Regimul Comunist, şi a numeroaselor abuzuri ale angajaţilor Primăriei.

”Dosarul Transferurilor” a ajuns la final

Instanţa Tribunalului Bucureşti a anunţat, după al 37-lea termen, că se va pronunţa peste două săptămâni în dosarul transferurilor de jucători, după ce a finalizat audierile. Fraţii Giovani şi Victor Becali, George Copos, Cristi Borcea, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gigi Neţoiu şi Gică Popescu riscă pedepse cu executare între 10 şi 20 de ani, pentru că au prejudiciat statul cu 1,5 milioane de dolari şi patru cluburi cu 10 milioane de dolari, prin neînregistrarea sumelor corecte a 12 transferuri de fotbalişti, efectuate de cluburile Dinamo, Rapid, Gloria Bistriţa şi Oţelul către echipe din străinătate, în perioada 1999-2005. Pronunţarea sentinţei a fost amânată până pe 20 martie 2012.

Acestea sunt transferurile suspecte

• Cristian Dulca - de la Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers (1999);
• Iulian Arhire - de la Oţelul Galaţi la Pohang Steelers (1999);
• Cosmin Contra - de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves (1999);
• Ionel Ganea - de la Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart (1999);
• Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti la Genoa (2001);
• Florin Cernat - de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev (2001);
• Bogdan Mara - de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves (2001);
• Nicolae Mitea - de la Dinamo la Ajax Amsterdam (2003);
• Lucian Sânmărtean - de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena (2003);
• Florin Bratu - de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul (2003);
• Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing (2004);
• Adrian Mihalcea - de la Dinamo Bucureşti la Chunnam Dragons (2005).

Alţi oameni de fotbal care au probleme cu legea:

Mircea Sandu (preşedinte FRF) - anchetat de DNA în cazul dezafilierii Universităţii Craiova / anchetat în cazul împrumutului acordat de soţia sa lui Jean Pădureanu / audiat în cazul ”Avram - Ţerbea”
Dumitru Dragomir (preşedinte LPF) - a stat în arest în 1990, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor obşteşti / este anchetat de DNA în cazul dezafilierii Universităţii Craiova
Victor Piţurcă (selecţionerul României) - în 1981, ”Piţi” a stat o lună la puşcărie pentru că practicarea jocurilor de noroc / este anchetat pentru favorizarea infractorului în ”Cazul Valiza” / este anchetat în cazul dezafilierii Universităţii Craiova
Marian Iancu (patron Poli Timişoara) - a primit o pedeapsă de 10 ani de detenţie în dosarul RAFO, în care a fost acuzat de spălare de bani

Sursa: Libertatea

Care metodă de cantonament e mai eficientă pentru echipele româneşti: pantele montane sau gazoanele din Antalya?

În pauza de iarnă a sezonului trecut, Oţelul Galaţi şi FC Vaslui au efectuat cantonamente la munte, unde jucătorii au alergat pe pante. Primii au cucerit titlul, în timp ce vasluienii au ocupat locul al treilea în Liga 1 şi au jucat în preliminariile Ligii Campionilor, după ce Poli Timişoara nu a primit licenţa. Alegerea lor a iscat o polemică, deoarece unii consideră că aceste cantonamente montane sunt inferioare metodelor de pregătire importate din Occident şi bazate pe cunoştinţele preparatorilor fizici.

Părerea străinilor
Urbano Lega, preparatorul fizic italian, care a lucrat în România, la FC Naţional şi Universitatea Craiova, cu Roberto Landi şi Nicolo Napoli, îşi apăra în urmă cu ceva timp metodele după care efectueză pregătirea de iarnă: ”Mulţi antrenori cred că jucătorul e antrenat, doar atunci când e obosit. Să te plimbi mult timp pe munte, e dificil, dar nu e antrenamentul perfect. Acumulezi cel mult un pic de forţă în plus. Nu înţeleg de ce în România există convingerea că astfel de antrenamente în zăpadă sunt importante. Alergarea în zăpadă e obositoare, dar nu e o muncă specifică, nu poţi să antrenezi şi alte calităţi, ar fi importantă o climă blândă. Un fotbalist trebuie să alerge într-un ritm apropiat sau puţin mai ridicat decât propriul său prag aerobic, iar asta nu e posibil pe zăpadă. Ce face Steaua azi făcea Nereo Rocco acum 45 de ani pentru că nu avea cunoştinţe despre pregătirea fizică. Mulţi antrenori vor să decidă şi asupra pregătirii fizice, chiar dacă nu au cunoştinţe în domeniu”. Lega a absolvit Şcoala Centrală de Sport din Roma şi a pregătit de-a lungul carierei atleţi, ciclişti, tenismeni, fotbalişti şi voleibalişti. 

 

Un exemplu despre cum gândesc cluburile din străinătate cantonamentele hibernale este VfL Wolfsburg. Campioana Germaniei din urmă cu trei sezoane mergea în fiecare iarnă la Marbella, un oraş în sudul Spaniei, pe malul Mării Mediterane, unde media temperaturii în ianuarie fluctuează între 15 şi 25 °C. Fotbaliştii germani au avut pauză competiţională de pe 17 decembrie 2011, atunci când au învins pe VfB Stuttgart (1-0, etapa a 17-a), până pe 21 ianuarie 2012, când au câştigat, de asemenea, meciul cu FC Koln (1-1, etapa a 18-a).
De această dată, ”lupii” s-au reunit pe 5 ianuarie, când au participat ”Garder Cup”, o competiţie desfăşurată în sală, în SAP Arena din Mannheim, la care s-au mai înscris Eintracht Frankfurt, 1899 Hoffenheim, FC Kaiserslautern, Karlsruher SC şi SV Waldhof Mannheim. Pe 6 ianuarie, fotbaliştii lui Felix Magath au jucat la ”Licher Hessen Cup”, un alt turneu indoor, găzduit de Fraport Arena (alături de 1899 Hoffenheim, Eintracht Frankfurt, Alemannia Aachen, FSV Frankfurt and Kickers Offenbach). Pe 7 ianuarie, germanii au zburat spre Dubai, unde au rămas până pe 16 ianuarie, timp în care au jucat doar două meciuri amicale (Al Jazira 3-1, FC Bunyodkor 1-1). Jucătorii au fost lăsaţi pe mâna preparatorilor fizici, care le-au comandat doar alergări specifice fotbalului şi jocuri cu mingea. La întoarcea în Germania şi înainte de reluarea meciurilor din Bundesliga, Wolfsburg a mai jucat un meci cu FC Magdeburg (0-1).

Diferenţa faţă de modul de pregătire al echipelor româneşti e total diferit, dar şi între programele din Liga 1 şi Bundesliga e diferenţă mare. Românii au pauză competiţională în perioada 20 decembrie 2011 - 25 februarie 2012, în timp ce a nemţilor e mult mai mică (17 decembrie 2011-21 ianuarie 2012). În plus, stadioanele lor permit desfăşurarea meciurilor în cazul unor condiţii nefavorabile (zăpadă mare, ger năprasnic), iar fotbaliştii respectă cu stricteţe în vacanţă programul de antrenament întocmit de antrenori. 

Părerea românilor
Petre Grigoraş (47 de ani), antrenorul Pandurilor Tg. Jiu, care a acumulat deja o experienţă de peste 10 ani ca tehnician în primele două ligi din România. ”În primul rând, în ultimii şapte mi-am adus echipele pe care le-am antrenat la Poiana Braşov, aşa că a devenit un fel de tradiţie. În al doilea rând, e o zonă liniştită, aerul e curat şi sunt multe trasee de alergare. Hotelul, unde ne cazam, ne ofereau toate condiţiile pe care ni le dorim, de la sală de forţă la piscină. În alt treilea rând, ar trebui să cheltuim foarte mulţi bani pentru a plăti un cantonament în străinătate, ca să ne pregătim ca echipele din Spania, Italia sau Germania. Acesta ar trebui să se intindă pe două sau trei luni cât durează pauza competiţională din fiecare iarnă. Nu în ultimul rând, la Tg. Jiu nu avem condiţii foarte bune de pregătire. Terenul de antrenament nu poate fi mereu curăţat de zăpadă şi nu e mereu uscat, iar alergările le facem pe pista de atletism din zgură. Condiţii de refacere ultramoderne nu sunt la standardele unui echipe de Liga I, aşa că ne îndreptăm spre munte şi mergem apoi în Antalya pentru meciuri amicale”, spunea ”Grig” la începutul lui 2011. În ianurie 2012, Pandurii s-au reunit la Tg. Jiu, după care a plecat în Antalya (15 ianuarie – 15 februarie), pentru un stagiu de pregătire care conţine şi şase meciuri amicale. ”Mie mi-au prins bine la echipă stagiile la munte. Alergam pe suprafeţe plate, foarte puţin în pantă. Dar e prea multă cârcoteală. Putem să ne antrenăm pe Lună, în incubator sau pe Wembley, tot se va găsi cineva care să comenteze strategia oricărui antrenor. Nu e nici o regulă că iei campionatul, dacă te pregăteşti la munte, sau retrogradezi, dacă te duci în Antalya. La noi contează doar motivul pentru a mai coace un scandal! Am ales Antalya pentru terenuri impecabile, refacere, masă, că e mai ieftin. Ştiam că va ninge abundent şi din acest motiv nu am mers la munte”, a spus antrenorul în urmă cu câteva zile. 

Ilie Stan (44 de ani), tehnicianul Stelei, mărturiseşte că încearcă să combine noile metode de pregătire cu ceea ce a trăit el la Steaua, la mijlocul anilor '90, atunci când ”militarii” făceau legea în Liga I. ”Când am ajuns la Steaua, jucătorii nu puteau să alerge nici 20 de minute. La o asemenea înălţime există mai puţin oxigen şi îţi dai seama mai bine de randamentul jucătorilor în astfel de condiţii, similare cu cele din timpul jocului. Aţi observat probabil că, în timpul meciurilor, unui fotbalist i se taie aerul, iar aici putem întâlni situaţii similare din timpul unui joc. Eu îmi aduc fotbaliştii la munte pentru ozonificare, dar şi pentru a putea să-i antrenez într-un mediu diferit de cel în care se pregătesc tot anul. E o perioadă mare de pauză şi le e mult mai uşor să treacă peste efort în această perioadă de acumulări, dacă aleargă în astfel de peisaje, cu munţii în faţă, cu brazi de o parte şi de alta. Oricum, după ce ne punem la punct cu pregătirea fizică, vom juca meciuri de verificare în Antalya, unde se vor readapta pe de-a-ntregul la condiţiile de competiţie. Eu am şi exemplul cantonamentelor pe care le făceam cu Steaua, la Forban, unde depuneam un efort imens, dar rezultatele erau şi ele pe măsură”, precizează fostul căpitan al Stelei.

Dorin Zotincă (40 de ani), fostul antrenor secund al lui FC Vaslui, explică faptul că, deşi echipa pregătită de Viorel Hizo se deplasa la munte pentru cantonamentul din iarnă, pregătirea se făcea după metode moderne. ”Deşi alţi antrenori vor zăpadă pentru a îi scuti pe jucători de accidentări la genunchi şi alte încheieturi, fotbaliştii noştrii aleargau pe o pistă de atletism cu o suprafaţă specială. Băieţii făceau o pregătire fizică modernă, iar noi de ghidam după rezultatele puls-testerelor, ale căror indicatori îi citeam pe computer, pentru a le ghida ritmul de alergare. În plus, aerul de la munte nu se compară cu cel din Vaslui”, conchide ”secundul” lui Viorel Hizo. În 2012, vasluienii au stat doar o zi la Poiana Braşov, înainte de a pleca în Antalya, unde au dat peste vânt şi ploaie.

O soluţie deosebită au ales cei de la Ceahlăul, care se pregătesc la Novara, în nordul Italiei. Nou-promovata Novara este ocupanta locul 18 în Serie A, din 20 de echipe, dar are un cantonament excepţional, unul dintre cele mai performante din Peninsulă. ”Novarello - Vilaggio Azzurro” (Satul Albastru) este localizat în comuna Granozzo con Monticello, înconjurat de un imens spaţiu verde, la 10 kilometri depărtare de Novara. Baza a fost construită în 2007, după ce clubul a fost cumpărat de familia De Salvo, şi a costat 7 milioane de euro. ”Bijuteria” piemonteză are două terenuri cu gazon natural şi două cu gazon sintetic, fiecare cu vestiarul său, alte două pentru minifotbal (7+1) şi un teren de nisip pentru beach soccer. Pe lângă acestea, elevii lui Costel Enache beneficiază de o sală de sport, o clinică sportivă şi laboratoare complet echipate, o sală de fitness de 1.600 mp cu aparate de ultimă generaţie, plus cabinete de recuperare sportivă. Pentru relaxare există un restaurant de 350 de locuri, bar, săli de jocuri şi de biliard şi chiar un muzeu cu o moară de vânt  din secolul al XVII-lea, de care aparţinea domeniul pe care s-a construit ulterior cantonamentul echipei.

Cum se pregătesc echipele din Liga 1 în această iarnă:
1. Dinamo Bucureşti – cantonament Săftica (10-15 ianuarie), cantonament Antalya (21 ianuarie – 15 februarie)
2. CFR Cluj – Antalya (15 ianuarie – 15 februarie)
3. Rapid Bucureşti – Antalya (23 ianuarie -17 februarie)
4. Steaua Bucureşti – Poiana Braşov (15-22 ianuarie), Antalya (24 ianuarie -9 februarie)
5. Oţelul Galaţi – Poiana Braşov (15-22 ianuarie), Cipru (25 ianuarie – 3 februarie), Spania (7-16 februarie)
6. Pandurii Tg. Jiu – Antalya (15 ianuarie – 15 februarie)
7. FC Vaslui – Antalya (24 ianuarie – 15 februarie)
8. ”U” Cluj – Antalya (21 ianuarie – 9 februarie)
9. Astra Ploieşti – Antalya (15 ianuarie – 18 februarie)
10. Ceahlăul Piatra Neamţ – Novara (28 ianuarie – 11 februarie)
11. Gaz Metan Mediaş – Antalya (26 ianuarie – 10 februarie)
12. FC Braşov - Antalya (26 ianuarie-15 februarie)
13. Petrolul Ploieşti – Predeal (9-21 ianuarie), Antalya (26 ianuarie-15 februarie)
14. Voinţa Sibiu - Antalya (21 ianuarie-8 februarie)
15. FCM Tg. Mureş - Antalya (27 ianuarie-16 februarie)
16. Sportul Studenţesc - Izvorani (16-23 ianuarie), Antalya (25 ianuarie-12 februarie)
17. Concordia Chiajna - Izvorani (5-13 ianuarie), Antalya (13 ianuarie – 10 februarie)
18. CS Mioveni - Sinaia (20 ianuarie-30 ianuarie), Antalya (3 februarie – 18 februarie)