Steaua a cheltuit cei mai mulţi bani în această pauză competiţională, adică 600.000 de euro pentru Gabriel Iancu (500.000 de euro / Viitorul Constanţa) şi pe Cornel Râpă (100.000 de euro / Oţelul). În rest, echipele din Liga 1 s-au limitat la cooptarea fotbaliştilor liberi de contract şi la promovarea juniorilor din propriile pepiniere. La capitolul plecări, cel mai câştigaţi sunt cei de la CFR Cluj, care au primit 3 milioane de euro pe Sougou (Marseille) şi alte 3,5 milioane de euro pe Bastos (Al Nasr).
STEAUA
Antrenor: Laurenţiu Reghecampf (confirmat)
Sosiri: Lupu, Năstăsie (împrumut expirat, "U" Cluj), G. Iancu (500.000 de euro, Viitorul), Tatu (prelungire contract), Râpă (100.000 euro, Oţelul)
Plecări: Machado (Rayo), Martinovici (Wuhan Zall), T. Bălan (contract reziliat), Dumitraş (Ceahlăul)
ASTRA GIURGIU
Antrenor: Valentin Sinescu (confirmat)
Sosiri: G. Florescu (Arsenal Kiev), Al. Giurgiu (CS Severin), Coutinho (Hapoel Tel Aiv), S. Ungureanu (Zlatna)
Plecări: Mihalache, Vădrariu (FC Bihor), Boumale (Levadiakos), B. Stelea (Chindia), Nogo, Kello, Ben Djemia, Kende (contracte reziliate), D. Moldovan (”U” Cluj)
FC VASLUI
Antrenor: Viorel Hizo (confirmat)
Sosiri: I. Stan (Unirea Alba Iulia), Neniţă (juniori), Buziuc, Bâgu (Sporting Suceava), Nedzipi (Shkendija), Roşu (împrumut, Luceafărul Oradea), E. Pap (Şc. Marcel Băban), Heil, Popovici (împrumuturi expirate, Voinţa Sibiu)
Plecări: M. Niculae (Shandong), Varga (împrumut expirat, Sportul), Ad. Gheorghiu (Ceahlăul), Mih (împrumut, Ardealul Cluj), Dias (FC Braşov), Tukura, Annang (contracte reziliate), Coman, Cânu, Zmeu (excluşi din lot)
PANDURII TG. JIU
Antrenor: Cristi Pustai (nou)
Sosiri: Paraskevas (”U” Cluj), Nicoară (împrumut, CFR Cluj), P. Anton, Predescu (Gloria Bistriţa), Buleică (CS Severin), Alaverdaşvili (Banga), Vranjes (împrumut expirat, CFR Cluj), Al. Dan (împrumut expirat, Tg. Mureş), Saşa Popin (Novi Pazar)
Plecări: Maxim (Stuttgart), Vranjes (Vojvodina), Tătaru, Avramescu (împrumut, CS Severin), Ignea (împrumut, FC Botoşani), Konyeha, S. Lupu (împrumut, FCMU Baia Mare)
CFR CLUJ
Antrenor: Paulo Sergio (confirmat)
Sosiri: Obiora (Parma), Weldon (împrumut expirat, Changchun), Maah (Citadella), Muniru Sulley (Liberty), Bud (împrumut expirat, Mediaş)
Plecări: Sougou (Marseille), Luis Alberto (Vitoria Bahia), Aguirregaray (împrumut expirat, Penarol), Bastos (Al Nassr), Nicoară (împrumut, Pandurii), Lignani (împrumut expirat, Livorno), Godfred (împrumut expirat, Parma), Nuno Diogo, Kivuvu, Mincă, J. Martinez (contracte reziliate), Vranjes (împrumut expirat, Pandurii), Bud (împrumut, FC Bihor), Buş (împrumut, FC Botoşani)
PETROLUL PLOIEŞTI
Antrenor: Cosmin Contra (confirmat)
Sosiri: Naziri (Milsami Orhei), Mojica (Oriente Petrolero), Renan (Rapid), Romario (Gloria Bistriţa), Sauvadet (Clermont), Cr. Muscalu (Ceahlăul)
Plecări: Ad. Cristea (Standard, 150.000 de euro), Tony, Cojocnean (Mediaş), Galamaz (Anorthosis), Opriţa (Mordovia), Cesinha, Avogadri, Mendy (contracte reziliate), M. Roman (împrumut CS Severin), Ad. Borza (împrumut ”U” Cluj)
DINAMO
Antrenor: Cornel Ţălnar (nou)
Sosiri: Dandea (CS Severin), R. Cârstea (Chiajna), Al. Tudose (Gloria Bistriţa), Roman, Rotariu, Stănescu, M. Ioniţă, Dobrosavlevici (Dinamo II)
Plecări: Ţucudean (Standard), Pulhac (liber de contract, Qabala), Galcev (liber de contract, Botev Plovdiv), Issa Ba, Koulibaly, Alvarez (contracte reziliate)
FC BRAŞOV
Antrenor: Adrian Szabo (confirmat)
Sosiri: Dias (FC Vaslui), A. Marinescu (CS Severin), Danquah (Cambuur), Ayhan (Tubize), Vagner (Tg. Mureş), Oltean (FC Bihor), Tătar (Voinţa Sibiu), Cauca, Dumbravă, Iakab (juniori)
Plecări: Fl. Lazăr (FC Bihor), Dedu (”U” Cluj), Taborda, Olariu, D. Popa, Străuţ, Brata, Hadnagy (contrcate reziliate), Dărăbanţ, Potecu, Damian (împrumut, Tărlungeni), Tameş (trimis la echipa a doua)
RAPID
Antrenor: Marian Rada (confirmat)
Sosiri: Mişa, Ad. Grigore, Dăescu, M. Stoica, Păun, N. Vasile, Martin, Călin (Rapid II), Mardare (Oţelul), E. Dică (CS Mioveni)
Plecări: I. Apostol (Dunărea Galaţi), Ilijoski (Rabotnicki), Renan (Petrolul), Milisavljevici (Ludogoreţ), Surdu (Apollon Limassol), Glauber (Columbus), Teixeira (Al Shaab), Stefan (Jaquipense), Goga (Ramat Gan), Duarte (Anorthosis), Bozovic (Mordovia), Burcă, Pavlovici, Codrea, Bilaşco, Apostol, M. Constantin, Albuţ (contracte reziliate)
CONCORDIA CHIAJNA
Antrenor: Ilie Stan (confirmat)
Sosiri: Coşereanu (Mioveni), Ferfelea (Sportul Studenţesc), Bucurică (Alba Iulia), Savin, Niţă, And. Stan, Balgiu (Concordia II)
Plecări: Creţu (Beroe), R. Cârstea (Dinamo), Fl. Sandu (CS Otopeni), Fl. Maxim (FC Bihor), Ariel Shtini (FC Milsami), V. Simion (contract reziliat)
VIITORUL CONSTANŢA
Antrenor: Cătălin Anghel (confirmat)
Sosiri: Mitache (împrumut expirat, Delta), Muscă (împrumut expirat, Săgeata Năvodari), Nazîru (împrumut expirat, Eolica), Târnovan, Mitriţă, Fl. Tănase (juniori)
Plecări: G. Iancu (Steaua), L. Turcu (”U” Cluj), Călinţaru, Bolboasă (împrumut, Farul), Tudorache, Muscă (Buftea), Balint (Unirea Târlugeni), Păcuraru (contract reziliat)
GAZ METAN MEDIAŞ
Antrenor: Gigi Mulţescu (nou)
Sosiri: Zeman, Veverka (Usti nad Labem), Drăghici (”U” Cluj), Tony, Cojocnean (Petrolul), Cl. Oară (Unirea Alba Iulia)
Plecări: Miclea (Tg. Mureş), Astafei (Oţelul), Vasilache (FC Bihor), Bud (împrumutat expirat, CFR Cluj), Akaky, Vukadinovici, Loncarici (contracte reziliate)
OŢELUL GALAŢI
Antrenor: Petre Grigoraş (nou)
Sosiri: Marquinhos (Parana), Joao Felipe (Flamengo), Al. Zaharia, Vancea (CS Severin), Astafei (Gaz Metan), Gazale (Universidad Catolica), D. Popescu (Dunărea Galaţi), Alexandru Tudorie (Oţelul II)
Plecări: Pena (Inter Baku), Perendija (Mordavia), Râpă (Steaua), Buş (Krasnoyarsk), Viglianti (retras din activitate), Mardare (Rapid), Punosevac, Cucu (împrumut, Tg. Mureş), Chipirliu, And, Măruş, Firat, Gueye, Gârleanu şi Fl. Stoica (împrumut, Dunărea), Inkango, Enescu (contracte reziliat), Băjenaru (Oţelul II)
CEAHLĂUL PIATRA NEAMŢ
Antrenor: Costel Enache (confirmat)
Sosiri: Lepmets (liber de contract), Dumitraş (Steaua), Ad. Gheorghiu (FC Vaslui)
Plecări: Muscalu (Petrolul), Drugă (Farul), Gafiţa, Ţepeş (FC Botoşani), Dobrescu (CS Otopeni), Viţelaru, Forminte, Chitoşcă, Tolimir, Tudosă, Al. Gheorghiu (contracte reziliate)
CSMS IAŞI
Antrenor: Liviu Ciobotariu (confirmat)
Sosiri: Mitici, Moutinho (CS Severin), Nuţescu, Călugăru (CFR Paşcani), R. Miron (Mangalia), Siminicariu (juniori)
Plecări: Hăisan (”U” Cluj), Nalaţi, Jovanovici (contract reziliat)
"U" CLUJ
Antrenor: Ionel Ganea (nou)
Sosiri: D. Moldovan (Astra), Turcu (Viitorul), Dedu (FC Braşov), Hidişan (UTA), Borza (Petrolul), Raţiu (CS Ştefăneşti), Ninu (CS Severin), Hăisan (CSMS Iaşi), V. Iacob (Iraklis), Bucşă (Bergisch), Ţene (împrumut expirat, Delta Tulcea), Cornea (Bistriţa), Zăinescu (Gloria Buzău), B. Apostu (Tg. Mureş), Ursu, Calcan, Zdroba, Dulap, Cordoş, Baciu (juniori)
Plecări: Lupu, Năstăsie (împrumut expirat, Steaua), Balauru (împrumut expirat, Tg. Mureş), Drăghici (Mediaş), Ciupe (Bistriţa), Paraskevas (Pandurii), Matache (Măciuca), M. Roman (Petrolul), Paulinho (Goztepe), Cleiton (Guaratinguetá), Boşneag, Tobă, R. Iancu, Pătraşcu, Ambaris, Krumov, Erico, Alex (contracte reziliate)
CS TURNU SEVERIN
Antrenor: Jerry Gane (nou)
Sosiri: D. Stoica, Dănănae, Fl. Costea (liberi de contract), Dzalilov (Rubin Kazan II), Dăruială (Poli Timişoara), M. Roman (împrumut, Petrolul), Tătaru, Avrămescu (împrumut, Pandurii), Hasanovici (Kalesija), Velcovici (FC Olt), Merkouris (Apollon Smyrnis), Tripsas (Lefkada), Tole (FV Austria XIII), Brozbici (Bad Voslau), Mecea (ALRO), Stojanovici, Arezina, Rije (Kladovo), Asanovici (Hajduk Split), Poiană (Tg. Mureş), Panagopoulos (Vyzas), Moustakis (Nea Ionia), Biris (Juventus Bucureşti), Konstantinidis (Diagoras)
Plecări: Ninu (”U” Cluj), Marinescu (FC Braşov), Dandea (Dinamo), Buleică (Pandurii), Moutinho, Mitici (CSMS Iaşi), Giurgiu (Astra), Vancea, Zaharia (Oţelul), Neagu (Botoşani), Gugu (Tg. Mureş), Golici (Atyrau), Neacşa, Bălău, Pătraşcu, Ologu, Dragalina, Thomas, Abba, Durimel (Conpet Ploieşti), Kader, Şteţca (FCMU Baia Mare)
GLORIA BISTRIŢA
Antrenor: Nicolae Manea (confirmat)
Sosiri: Szekely (Kielce), Curcă (Farul), Ciupe (”U” Cluj), Stroe (CS Otopeni), Stancu (Poli Timişoara), Hlinca (Măciuca), Tene (Rapid II), Bucur (UTA), Biţiş (Reşiţa), Berceanu (Gloria Buzău), R. Radu (Delta Tulcea), Ad. Iordache (Mioveni), V. Pop, Oltean (FCMU Baia Mare), Hasnaş (juniori), Sighiartău (Prundu-Bârgăului)
Plecări: Romario (Petrolul), Anton, Predescu (Pandurii), Braganca (Salamanca), Zahiri (Cernomoreţ Varna), Peteleu (Tg. Mureş), Fl. Bratu (retras din activitate), Tudose, V. Năstase, Laio, Ayza, Cafasso, Reano, Markisio, Dolha (contracte reziliate)
vineri, 1 martie 2013
Şeful COSR, Octavian Morariu, spune că nu a organizat FOTE 2013 la Braşov pentru a prinde un post în conducerea CIO
Sportivii sunt fericiţi, antrenorii sunt fericiţi. Ce le răspundeţi, însă, celor care spun că s-a cheltuit prea mult pentru organizarea acestei competiţii, în jur de 60 de milioane de euro?
Le răspund că în primul rând nu trebuie analizat acest lucru. După fiecare competiţie importantă se face un audit. E firesc şi e bine de ştiut dacă mai vrem să organizăm o competiţie de asemenea anvergură. Că e mult sau puţin, eu nu pot să vă spun, pentru că nu sunt auditor, nici nu lucrez la Curtea de Conturi. Dar sunt mândru că am reuşit să câştigăm pariul nostru, acela de a adăuga la o organizare bună, o parte sportivă excelentă.
Sportivii români de la sporturile de iarnă vor antrenori străini. Le veţi aduce specialişti de peste hotare?
Se ştie poziţia mea vis-à-vis de nevoia sportului românesc de a se reaşeza pe baze noi, mai performante. În momentul de faţă există o penurie de antrenori de o foarte bună calitate. Nu trebuie să ne fie ruşine de lucrul acesta, ca să poţi să progresezi în primul rând trebuie să faci o constatare a nivelului unde te găseşti. În anii ‘70 şi ‘80 eram exportatori de expertiză şi competenţă în sport. Avem antrenori străini la fotbal, rugby şi handbal, deci mă gândesc la tehnicieni din Austria pentru sporturile de iarnă, pentru că sunt o autoritate în materie. Mi-ar plăcea să îi pot sprijini pe tinerii sportivi în încercarea lor de a deveni mai buni.
Veţi mai merge în străinătate la schi sau veţi rămâne pe pârtiile din România?
De anul acesta am renunţat şi am stat aici. Nu putem compara deocamdată Poiana Braşov cu marile staţiuni din Franţa sau Elveţia, dar e un domeniu în evoluţie, pârtiile sunt tot mai bine întreţinute, infrastructura hotelieră e foarte bună, poate ar trebui o preocupare pentru programele de după schi, mai ales pentru copii, pentru a deveni o staţiune pentru familie. Primarul Scripcaru are planuri de dezvoltare spre Râşnov, există o idee de conectare a staţiunilor Predeal şi Azuga şi mai departe. România poate progresa mult în sporturile de iarnă şi deja rezultatele încep să se vadă. Nu suntem campioni, dar nu mai suntem nici pe locurile 30 sau 40, suntem în prima treime. Nu trebuie să ne oprim aici, să ne mulţumim cu ce am făcut până acum. E doar un prim pas, e important ce vom face mai departe.
Simţiţi vreo vină că patinatorul Emil Imre (n.r. - aur şi argint patinaj viteză) avea doar o singură pereche de patine pe care o folosea şi la competiţii şi la antrenamente?
Nu simt nici o apăsare pentru că nu am ştiam că acel băiat avea doar o pereche de patine. Am descoperit din ziare, dar nu o să mai aibă această problemă. Am investit în acest băiat, a fost în pregătire în Coreea de Sud, o ţară cu mare tradiţie în patinaj, cu care avem un acord. Nimeni nu poate să-mi reproşeze, pentru că datoria altora era să mă informeze şi eu să mă ocup de rezolvarea acelui lucru. Dacă nu mă ocup de acest aspect de acum încolo, ar trebui să mă simt vinovat. Dacă nu ar fi avut condiţii nu ar fi câştigat medaliile. Există tendinţa unora de a spune că un sportiv câştigă singur un concurs, dar el este produsul unei echipe. Noi facem ce ne cer federaţiile, dacă primeam o solicitare de echipament ne simţeam vinovaţi. Imre va primi suplimentar din partea COSR suma de 5.000 de euro, iar antrenoarea 3.000 de euro, pe lângă premierea din partea statului, care este de 2.200 de lei pentru medalia de aur si 1.400 de lei pentru cea de argint. Deci va avea bani să-şi cumpere multe perechi de patine de acum încolo.
Cum comentaţi speculaţiile că organizarea FOTE v-ar putea propulsa în conducerea CIO?
Hai să rămânem cu picioarele pe pământ! Pe mine m-a motivat un lucru foarte simplu în organizarea acestei competiţii. Şi anume faptul de a putea oferi copiilor din România condiţii civilizate de a practica sporturile de iarnă. Vrem să evolueze şi să-şi îndeplinească visele. Acesta e lucrul cel mai important, nu vreau eu o poziţie undeva, pentru că acolo unii vin şi alţii pleacă. M-a mai motivat dorinţa de a demonstra că în România nu e vorba doar despre câini vagabonzi, cerşetori, hoţi şi corupţie. Putem reprezenta şi ceva bun. Faptul că 920 de sportivi, 600 de oficiali şi experţii tehnici apreciază infrastructura şi putem arăta că aşa dezorganizaţi şi delăsători cum suntem văzuţi, putem fi la fel ca ceilalţi, când avem un obiectiv comun şi punem fundul la muncă, cum se zice. Pe un scaun pot sta şi într-o sală de şedinţă, nu trebuie să merg la CIO.
Foto: COSR / Gabriel Chirea
Libertatea
joi, 26 iulie 2012
Complexul Sportiv Dinamo trece prin mari transformări
După o perioadă de scădere a performanţei, Clubul Sportiv Dinamo se pregăteşte să revină în topul celor mai puternice grupări din Europa. În următoarea lună va fi dată în folosinţă sala sportivă, cu capacitatea de 2.500 de locuri, iar lucrările la bazinul olimpic acoperit se vor încheia, cel mai probabil, anul viitor. Următoarea investiţie este trasformarea învechitului stadion de fotbal într-unul ultramodern, care va putea găzdui 30.000 de spectatori.
În acest moment, echipele de handbal, volei şi baschet ale clubului ”roş-alb” îşi desfăşoară activitatea în alte locaţii închiriate din Bucureşti sau din ţară, iar pregătirea acestora este serios încurcată de lipsa unei săli proprii. Situaţia se va schimba radical în viitoarea lună. Elisabeta Lipă (47 de ani), comandantului clubului Dinamo, explică: ”În viitorul foarte apropiat vom da în folosinţă noua sală sportivă cu o capacitate de 2.500 de locuri, care va putea fi folosită de toate sporturile de echipă ale clubului. Aceasta va cuprinde şi o sală de forţă nou-nouţă, de 150 de mp, şi era gata de mult, dacă cei contractaţi să facă lucrările de canalizare nu îşi băteau joc. A trebuit să refacem licitaţia şi am pierdut 6 luni de zile. Acum mai avem de montat suprafaţa de joc şi să facem curăţenie”.
Se vrea modernizarea totală până în 2018
Fosta multiplă campioană olimpică şi mondială la canotaj, spune că şi sportivii de la secţiile de polo şi înot vor avea parte de o surpriză. ”Lucrările la bazinul olimpic acoperit, care va fi folosit de înotători şi poloişti, sunt destul de avansate. Acesta va cuprinde o clădire cu spaţii comerciale, vestiare şi două bazine: unul pentru competiţii, la dimensiuni olimpice, şi unul mai mic de antrenament şi încălzire, ambele complet acoperite. De asemenea, sala de gimnastică va fi renovată în întregime. Vrem ca până la aniversarea de 70 de ani a clubului, în 2018, întreaga bază sportivă să fie modernizată”, a declarat Elisabeta Lipă.
Vor un stadion nou de 30.000 de locuri
Nu doar sălile din Complexul Sportiv Dinamo vor suferi un lifting, ci şi stadionul de fotbal. ”Am purtat o discuţie cu domnul Nicolae Badea, pentru a trece stadionul de fotbal din public în privat, pentru a se putea investi în el. Vrem să în dărâmăm pe cel vechi şi să construim o arenă nouă, modernă, cu 30.000 de locuri, care să fie printre cele mai moderne din România. Întâi să terminăm proiectele începute şi apoi ne putem concentra pe stadion”, a explicat doamna Lipă.
Foto: Vlad Chirea
Fosta multiplă campioană olimpică şi mondială la canotaj, spune că şi sportivii de la secţiile de polo şi înot vor avea parte de o surpriză. ”Lucrările la bazinul olimpic acoperit, care va fi folosit de înotători şi poloişti, sunt destul de avansate. Acesta va cuprinde o clădire cu spaţii comerciale, vestiare şi două bazine: unul pentru competiţii, la dimensiuni olimpice, şi unul mai mic de antrenament şi încălzire, ambele complet acoperite. De asemenea, sala de gimnastică va fi renovată în întregime. Vrem ca până la aniversarea de 70 de ani a clubului, în 2018, întreaga bază sportivă să fie modernizată”, a declarat Elisabeta Lipă.
Vor un stadion nou de 30.000 de locuri
Nu doar sălile din Complexul Sportiv Dinamo vor suferi un lifting, ci şi stadionul de fotbal. ”Am purtat o discuţie cu domnul Nicolae Badea, pentru a trece stadionul de fotbal din public în privat, pentru a se putea investi în el. Vrem să în dărâmăm pe cel vechi şi să construim o arenă nouă, modernă, cu 30.000 de locuri, care să fie printre cele mai moderne din România. Întâi să terminăm proiectele începute şi apoi ne putem concentra pe stadion”, a explicat doamna Lipă.
În 1952, campionii Stelei primeau un aragaz pentru titlu, acum fotbaliştii câştigă ”cărămizi” de euro
Se spune tot mai des că fotbalul a evoluat şi că a devenit o afacere în care nu plăcerea jocului sau onoarea contează, ci banii. O analiză pe decenii a premiilor luate de cei care au câştigat titlul de campioană a României arată că această formulă are acoperire. Suntem curioşi câţi dintre jucătorii, care s-au luptat în sezonul trecut pentru cununa de lauri a Ligii 1, ar mai fi ”pus osul”, dacă ar fi fost premiaţi cu un aragaz, prima lui Ion Voinescu, pentru titlul cucerit cu Steaua, în 1952. 60 de ani mai târziu, ”roş-albaştrii” ar fi putut să-şi cumpere aproape 800 de astfel de maşini de gătit, dacă ar fi câştigă campionatul.
Ion Voinescu - campion cu CCA (Steaua) în 1952
“Câştigam foarte bine în comparaţie cu cetăţeanul de rând. Prima dată am fost soldat, dar pentru că mi-a plăcut haina militară, am ieşit la pensie colonel. Făceam de serviciu, mergeam la trageri, veneam la club în uniformă. Salariul ca locotenent-major era de 700 de lei pe lună. Dacia încă nu se producea şi ştiam o singură persoană cu maşină, un sportiv de la tir, care îşi luase un Wartburg. Prima de victorie era 300 de lei, fie acasă, fie în deplasare, iar la egal nu se lua nimic. Pentru eventul din 1951 am luat o primă de 700 de lei, iar pentru titlul din 1952 am luat un aragaz. La naţională diurna era doi dolari pe zi, nu se lua nimic în caz de victorie. Era totuşi ceva că puteai ieşi din ţară şi aveai mândria de a reprezenta România. Un alt avantaj era că aveam magazinele armatei, nu stăteam la cozi, alimente se găseau mai uşor acolo. Aveam şi cantina echipei... Pot spune că trăiam decent”, ne-a dezvăluit “Nea Țopi”.
Carte de vizită
Data naşterii: 18 aprilie 1929
Locul naşterii: Valea Dragului (Jud. Giurgiu)
Post: portar
Echipe: Steaua (1950-1963)
Palmares: campion al României (1951, 1952, 1953, 1956, 1959-1960, 1960-1961), Cupa României (1950, 1951, 1962)
Liga 1: 285 meciuri
Echipa naţională: 22 de selecţii
Ion Nunweiller - campion cu Dinamo în sezonul 1961-1962
Nunweiller III a jucat toate meciurile în acel campionat, în care Dinamo a cucerit titlul de campioană, cu 36 de puncte, la trei distanţă de Petrolul Ploieşti, ocupanta locului secund. ”Pentru acel titlu de campion am primit 2.000 de lei din partea clubului, salariul pe o lună. Cu banii ăştia îţi luai un frigider, dar nu cred că-ţi ajungea să-ţi mobilezi o cameră. Federaţia ne-a dat tricourile de campion, o cupă şi felicitări. Aveam primă de joc câteva sute de lei, care ne intrau pe statul de plată la finalul lunii. Au încercat să ne stimuleze alte echipe cu bani, dar am refuzat, pentru că eram clubul Ministerului de Interne şi al Securităţii. Ne distrugeau, dacă se afla ceva. Avantajele erau că jucam la o echipă serioasă, primeam grad şi puteam lua o pensie frumoasă. În plus, mai ieşeam şi în străinătate, de unde mai aduceam una, alta. La echipa naţională luat diurnă doi dolari pe zi, dar nu ne ajungea nici să cumpărăm vederi. Am jucat şi la Fenerbahce, dar eu eram plătit în ţară. Mai făceau chetă colegii şi îmi mai dădeau ceva bani. Noi jucam pentru glorie şi pentru a fi stimaţi de oameni, fotbaliştii din ziua de azi sunt răsfăţaţi, nu îşi dau seama de norocul pe care îl au”, a explicat Nunweiller.
Carte de vizită
Data naşterii: 9 ianuarie 1936
Locul naşterii: Piatra Neamţ
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1956-1967, 1970-1972), Fenerbahce (1967-1970)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962-1963, 1963-1964, 1964-1965, 1970-1971), Cupa României (1958-1959, 1963–1964), două titluri cu Fenerbahce (1967-1968, 1969-1970), Cupa (1967-1968) şi Supercupa Turciei (1968)
Liga 1: 287 m / 19g
Echipa naţională: 40m / 0g
Constantin ”Titi” Frăţilă - campion cu FC Argeş în sezonul 1971-1972
”Am fost un copil sărac din Colentina, care am venit la Dinamo, fără pile şi fără şpagă. Am jucat pe talentul meu, nu m-a împins impresarul în faţă ca în ziua de azi. Pentru titlul din 1971 am primit mărunţişuri: un costum de haine, un permis de maşină… Nu aveam primă de joc decât pentru meciurile cu echipele mari, când se strângeau pe stadion 60-70.000 de oameni. Nu muream de foame, aveam un trai bunicel, mai făceam deplasări în străinătate. În străinătate primeam 2,5 dolari pe zi, dar puteam să luăm doar cravate, vederi, nu ne vagabondisem. Mai târziu veneau ăştia cu blugi, aparate video, ţigări… Am jucat un sezon în Cipru, la Omonia Nicosia, dar era un campionat mai slăbuţ, nu era ca astăzi. Am fost apreciat şi câştigam 300 de dolari pe lună, trăiam mai bine ca în ţară”, rememorează fostul golgheter al României din sezonul 1963-1964.
Carte de vizită
Data naşterii: 1 octombrie 1942
Locul naşterii: Bucureşti
Post: atacant
Echipe: Dinamo (1960-1970), FC Argeş (1970-1972), Sportul Studenţesc (1972-1973), Omonia Nicosia (1973-1974), Chimia Rm. Vâlcea (1974-1975)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962–1963, 1963–1964, 1964–1965, 1971-1972), Cupa României (1963-1964, 1967–1968), campion al Ciprului (1974), Cupa Ciprului (1973-1974)
Liga 1: 221m / 95g
Echipa naţională: 8m /7g
Ion Marin - campion cu Dinamo în sezonul 1981-1982
”În 1982 am luat cam 5.000 de lei pentru campionat şi cred că 2-3.000 pentru Cupa României. Prima obişnuită de joc era de 700 de lei la victorie, iar cea specială, când jucam contra unor echipe ca Steaua, Rapid, Craiova, Sportul sau Progresul, de maximum 1.500 de lei. Ca să vă faceţi o idee, puteai lua un frigider cu prima de titlu, dar nu şi un televizor color, care costa vreo 17.000 de lei. Pentru ultimul trebuia să iei aprobare, ca şi pentru o maşină. Avantajele erau mai mult sufleteşti, pentru că am jucat această echipă mare în cupele europene şi am văzut întreaga Europă. Pentru deplasări aveam diurnă între 50 şi 100 de dolari, dar era greu să cumpărăm altceva în afară de suveniruri, pentru că aveam securistul cu noi, iar disciplina era alta faţă de a altor echipe. Am avut oferte de a rămâne în străinătate, după meciul de la Liverpool şi de la Dortmund, când roiau impresarii în jurul nostru, dar aveam familie în ţară şi nu am fost tentat. La Craiova se plătea mai bine, la fel ca şi la Jiul Petroşani, dar în Valea Jiului fotbaliştii locuiau în condiţii mizere”, ne-a spus cel supranumit ”Săpăligă”.
Carte de vizită
Data naşterii: 25 martie 1955
Locul naşterii: Ciorogârla (Ilfov)
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1975-1985), FC Bihor (1985-1986), Victoria Bucureşti (1986), Rapid (1986-1987)
Palmares: campion al României (1974-1975, 1976-1977, 1981-1982, 1982-1983, 1983-1984), Cupa României (1981-1982, 1983-1984), semifinalist al CCE (1983–1984)
Liga 1: 346m / 6g
Tibor Selymeş - campion cu Dinamo în sezonul 1991-1992
”La Dinamo, în aceea perioadă, se plătea cel mai bine. Era perioada cu Vasile Ianul preşedinte şi existau bani pentru că se vânduseră mulţi jucători. Eu am primit vreo 15-20.000 de dolari ca primă de instalare. Aveam un contract mai mic, de 1.500 de dolari pe lună, şi o primă de joc de 200 de dolari. Pentru titlul din 1992 am primit cam 10.000 de dolari, iar pentru Cupă aveam promişi 5.000 de dolari. Cu banii pe titlu, ţin minte că mi-am luat un apartament în Bucureşti. La echipa naţională am avut la început o diurnă de 50-100 de dolari la început, apoi a crescut uşor. Nu îmi pare rău că nu joc în ziua de azi, pentru că am câştigat mai mult în străinătate, dar şi pentru că am făcut parte dintr-o echipă naţională, care a fost a cincea din lume, iar acest lucru nu poate fi cumpărat cu bani. Am avut o carieră frumoasă şi nu am regrete. În 1993, au mai existat oferte pentru mine, dar am plecat la Cercle Brugge la pachet cu Dorinel Munteanu şi cu Marius Cheregi. M-am adaptat mai uşor cu ei în echipă”, a precizat fostul antrenor al Astrei.
Carte de vizită
Data naşterii: 14 mai 1970
Locul naşterii: Bălan (Harghita)
Post: fundaş stânga
Echipe: FC Braşov (1987-1990), Dinamo (1990-1993), Cercle Brugge (1993-1996), Anderlecht (1996-1999), Standard Liege (1999-2001), Haladas (2001-2002), Debrecen (2002-2004), AEL Limassol (2004-2005)
Palmares: campion al României (1991-1992), campion al Belgiei (1999-2000), participant la CM din 1994 şi 1998, dar şi la CE din 1996
Liga 1: 158m / 10g
Echipa naţională: 46m / 0g
Mugur Bolohan - campion cu Dinamo în sezonul 2001-2002
”La Dinamo am avut un salariu de 40.000 de dolari. Primele de meci erau 600 de dolari pentru o victorie acasă şi 1.200 de dolari în deplasare, dar primeam doar 400, respectiv 800, restul urmând să îi luăm la finalul sezonului, după ce ne îndeplineam obiectivul. Pentru Cupa României, conducerea lui Dinamo dădea 10.000 de dolari. Prima de campionat nu era fixă, iar antrenorul calcula cât lua fiecare jucător, în funcţie de minutele jucate şi de contribuţia din teren. El făcea graficul, dar îl făcea corect, nu existau nemulţumiţi. Nu mai ţin minte exact cât am luat, dar cred că erau cam 30.000 de dolari. Cred că doar 2 sau 3 jucători au luat suma maximă”,
Carte de vizită
Data naşterii: 28 mai 1976
Locul naşterii: Suceava
Post: fundaş
Echipe: FC Naţional (1993-1995), Rapid (1995-2000), Dinamo (2000-2002), FCM Bacău (2002), Dinamo (2003), ”U” Craiova (2004), Nea Salamina (2004-2007), ”U” Cluj (2007), Ilioupoli (2008), Cetate Suceava (2008-2009)
Palmares: campion al României (1998-1999, 2001-2001, 2003-2004), Cupa României (1997-1998, 2000-2001)
Liga 1: 229m - 16g
Echipa naţională: 3m / 0g
CFR Cluj, campioana din 2012
Fiecare jucător al lui CFR Cluj, care a câştigat titlul în 2012, a primit 50.000 de euro şi au promişi alţi 50.000 de euro, dacă reuşesc să intre în grupele Ligii Campionilor. În afară de această primă de campionat, "ceferiştii" aveau promisă şi alta, de 15.000 de euro, pentru adjudecarea Cupei României, dar au fost eliminaţi din competiţie de Astra Ploieşti, în faza şaisprezecimilor de finală. ”Vişinii” au avut şi un sistem de premii ”la pachet” (10.000 de euro, dacă obţin 10 puncte din patru meciuri).
Celelalte câştigătoare ale primei ligi române de fotbal:
1911-1912: United Ploieşti
1921-1922: Chinezul Timişoara
1931-1932: Venus Bucureşti
1941-1942: nu s-a disputat din cauza ostilităţilor din cel De-Al Doilea Război Mondial
Ion Voinescu - campion cu CCA (Steaua) în 1952 “Câştigam foarte bine în comparaţie cu cetăţeanul de rând. Prima dată am fost soldat, dar pentru că mi-a plăcut haina militară, am ieşit la pensie colonel. Făceam de serviciu, mergeam la trageri, veneam la club în uniformă. Salariul ca locotenent-major era de 700 de lei pe lună. Dacia încă nu se producea şi ştiam o singură persoană cu maşină, un sportiv de la tir, care îşi luase un Wartburg. Prima de victorie era 300 de lei, fie acasă, fie în deplasare, iar la egal nu se lua nimic. Pentru eventul din 1951 am luat o primă de 700 de lei, iar pentru titlul din 1952 am luat un aragaz. La naţională diurna era doi dolari pe zi, nu se lua nimic în caz de victorie. Era totuşi ceva că puteai ieşi din ţară şi aveai mândria de a reprezenta România. Un alt avantaj era că aveam magazinele armatei, nu stăteam la cozi, alimente se găseau mai uşor acolo. Aveam şi cantina echipei... Pot spune că trăiam decent”, ne-a dezvăluit “Nea Țopi”.
Carte de vizită
Data naşterii: 18 aprilie 1929
Locul naşterii: Valea Dragului (Jud. Giurgiu)
Post: portar
Echipe: Steaua (1950-1963)
Palmares: campion al României (1951, 1952, 1953, 1956, 1959-1960, 1960-1961), Cupa României (1950, 1951, 1962)
Liga 1: 285 meciuri
Echipa naţională: 22 de selecţii
Ion Nunweiller - campion cu Dinamo în sezonul 1961-1962
Nunweiller III a jucat toate meciurile în acel campionat, în care Dinamo a cucerit titlul de campioană, cu 36 de puncte, la trei distanţă de Petrolul Ploieşti, ocupanta locului secund. ”Pentru acel titlu de campion am primit 2.000 de lei din partea clubului, salariul pe o lună. Cu banii ăştia îţi luai un frigider, dar nu cred că-ţi ajungea să-ţi mobilezi o cameră. Federaţia ne-a dat tricourile de campion, o cupă şi felicitări. Aveam primă de joc câteva sute de lei, care ne intrau pe statul de plată la finalul lunii. Au încercat să ne stimuleze alte echipe cu bani, dar am refuzat, pentru că eram clubul Ministerului de Interne şi al Securităţii. Ne distrugeau, dacă se afla ceva. Avantajele erau că jucam la o echipă serioasă, primeam grad şi puteam lua o pensie frumoasă. În plus, mai ieşeam şi în străinătate, de unde mai aduceam una, alta. La echipa naţională luat diurnă doi dolari pe zi, dar nu ne ajungea nici să cumpărăm vederi. Am jucat şi la Fenerbahce, dar eu eram plătit în ţară. Mai făceau chetă colegii şi îmi mai dădeau ceva bani. Noi jucam pentru glorie şi pentru a fi stimaţi de oameni, fotbaliştii din ziua de azi sunt răsfăţaţi, nu îşi dau seama de norocul pe care îl au”, a explicat Nunweiller.
Carte de vizită
Data naşterii: 9 ianuarie 1936
Locul naşterii: Piatra Neamţ
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1956-1967, 1970-1972), Fenerbahce (1967-1970)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962-1963, 1963-1964, 1964-1965, 1970-1971), Cupa României (1958-1959, 1963–1964), două titluri cu Fenerbahce (1967-1968, 1969-1970), Cupa (1967-1968) şi Supercupa Turciei (1968)
Liga 1: 287 m / 19g
Echipa naţională: 40m / 0g
Constantin ”Titi” Frăţilă - campion cu FC Argeş în sezonul 1971-1972
”Am fost un copil sărac din Colentina, care am venit la Dinamo, fără pile şi fără şpagă. Am jucat pe talentul meu, nu m-a împins impresarul în faţă ca în ziua de azi. Pentru titlul din 1971 am primit mărunţişuri: un costum de haine, un permis de maşină… Nu aveam primă de joc decât pentru meciurile cu echipele mari, când se strângeau pe stadion 60-70.000 de oameni. Nu muream de foame, aveam un trai bunicel, mai făceam deplasări în străinătate. În străinătate primeam 2,5 dolari pe zi, dar puteam să luăm doar cravate, vederi, nu ne vagabondisem. Mai târziu veneau ăştia cu blugi, aparate video, ţigări… Am jucat un sezon în Cipru, la Omonia Nicosia, dar era un campionat mai slăbuţ, nu era ca astăzi. Am fost apreciat şi câştigam 300 de dolari pe lună, trăiam mai bine ca în ţară”, rememorează fostul golgheter al României din sezonul 1963-1964.
Carte de vizită
Data naşterii: 1 octombrie 1942
Locul naşterii: Bucureşti
Post: atacant
Echipe: Dinamo (1960-1970), FC Argeş (1970-1972), Sportul Studenţesc (1972-1973), Omonia Nicosia (1973-1974), Chimia Rm. Vâlcea (1974-1975)
Palmares: campion al României (1961-1962, 1962–1963, 1963–1964, 1964–1965, 1971-1972), Cupa României (1963-1964, 1967–1968), campion al Ciprului (1974), Cupa Ciprului (1973-1974)
Liga 1: 221m / 95g
Echipa naţională: 8m /7g
Ion Marin - campion cu Dinamo în sezonul 1981-1982
”În 1982 am luat cam 5.000 de lei pentru campionat şi cred că 2-3.000 pentru Cupa României. Prima obişnuită de joc era de 700 de lei la victorie, iar cea specială, când jucam contra unor echipe ca Steaua, Rapid, Craiova, Sportul sau Progresul, de maximum 1.500 de lei. Ca să vă faceţi o idee, puteai lua un frigider cu prima de titlu, dar nu şi un televizor color, care costa vreo 17.000 de lei. Pentru ultimul trebuia să iei aprobare, ca şi pentru o maşină. Avantajele erau mai mult sufleteşti, pentru că am jucat această echipă mare în cupele europene şi am văzut întreaga Europă. Pentru deplasări aveam diurnă între 50 şi 100 de dolari, dar era greu să cumpărăm altceva în afară de suveniruri, pentru că aveam securistul cu noi, iar disciplina era alta faţă de a altor echipe. Am avut oferte de a rămâne în străinătate, după meciul de la Liverpool şi de la Dortmund, când roiau impresarii în jurul nostru, dar aveam familie în ţară şi nu am fost tentat. La Craiova se plătea mai bine, la fel ca şi la Jiul Petroşani, dar în Valea Jiului fotbaliştii locuiau în condiţii mizere”, ne-a spus cel supranumit ”Săpăligă”.
Carte de vizită
Data naşterii: 25 martie 1955
Locul naşterii: Ciorogârla (Ilfov)
Post: fundaş
Echipe: Dinamo (1975-1985), FC Bihor (1985-1986), Victoria Bucureşti (1986), Rapid (1986-1987)
Palmares: campion al României (1974-1975, 1976-1977, 1981-1982, 1982-1983, 1983-1984), Cupa României (1981-1982, 1983-1984), semifinalist al CCE (1983–1984)
Liga 1: 346m / 6g
Tibor Selymeş - campion cu Dinamo în sezonul 1991-1992
”La Dinamo, în aceea perioadă, se plătea cel mai bine. Era perioada cu Vasile Ianul preşedinte şi existau bani pentru că se vânduseră mulţi jucători. Eu am primit vreo 15-20.000 de dolari ca primă de instalare. Aveam un contract mai mic, de 1.500 de dolari pe lună, şi o primă de joc de 200 de dolari. Pentru titlul din 1992 am primit cam 10.000 de dolari, iar pentru Cupă aveam promişi 5.000 de dolari. Cu banii pe titlu, ţin minte că mi-am luat un apartament în Bucureşti. La echipa naţională am avut la început o diurnă de 50-100 de dolari la început, apoi a crescut uşor. Nu îmi pare rău că nu joc în ziua de azi, pentru că am câştigat mai mult în străinătate, dar şi pentru că am făcut parte dintr-o echipă naţională, care a fost a cincea din lume, iar acest lucru nu poate fi cumpărat cu bani. Am avut o carieră frumoasă şi nu am regrete. În 1993, au mai existat oferte pentru mine, dar am plecat la Cercle Brugge la pachet cu Dorinel Munteanu şi cu Marius Cheregi. M-am adaptat mai uşor cu ei în echipă”, a precizat fostul antrenor al Astrei.
Carte de vizită
Data naşterii: 14 mai 1970
Locul naşterii: Bălan (Harghita)
Post: fundaş stânga
Echipe: FC Braşov (1987-1990), Dinamo (1990-1993), Cercle Brugge (1993-1996), Anderlecht (1996-1999), Standard Liege (1999-2001), Haladas (2001-2002), Debrecen (2002-2004), AEL Limassol (2004-2005)
Palmares: campion al României (1991-1992), campion al Belgiei (1999-2000), participant la CM din 1994 şi 1998, dar şi la CE din 1996
Liga 1: 158m / 10g
Echipa naţională: 46m / 0g
Mugur Bolohan - campion cu Dinamo în sezonul 2001-2002
”La Dinamo am avut un salariu de 40.000 de dolari. Primele de meci erau 600 de dolari pentru o victorie acasă şi 1.200 de dolari în deplasare, dar primeam doar 400, respectiv 800, restul urmând să îi luăm la finalul sezonului, după ce ne îndeplineam obiectivul. Pentru Cupa României, conducerea lui Dinamo dădea 10.000 de dolari. Prima de campionat nu era fixă, iar antrenorul calcula cât lua fiecare jucător, în funcţie de minutele jucate şi de contribuţia din teren. El făcea graficul, dar îl făcea corect, nu existau nemulţumiţi. Nu mai ţin minte exact cât am luat, dar cred că erau cam 30.000 de dolari. Cred că doar 2 sau 3 jucători au luat suma maximă”,
Carte de vizită
Data naşterii: 28 mai 1976
Locul naşterii: Suceava
Post: fundaş
Echipe: FC Naţional (1993-1995), Rapid (1995-2000), Dinamo (2000-2002), FCM Bacău (2002), Dinamo (2003), ”U” Craiova (2004), Nea Salamina (2004-2007), ”U” Cluj (2007), Ilioupoli (2008), Cetate Suceava (2008-2009)
Palmares: campion al României (1998-1999, 2001-2001, 2003-2004), Cupa României (1997-1998, 2000-2001)
Liga 1: 229m - 16g
Echipa naţională: 3m / 0g
CFR Cluj, campioana din 2012
Fiecare jucător al lui CFR Cluj, care a câştigat titlul în 2012, a primit 50.000 de euro şi au promişi alţi 50.000 de euro, dacă reuşesc să intre în grupele Ligii Campionilor. În afară de această primă de campionat, "ceferiştii" aveau promisă şi alta, de 15.000 de euro, pentru adjudecarea Cupei României, dar au fost eliminaţi din competiţie de Astra Ploieşti, în faza şaisprezecimilor de finală. ”Vişinii” au avut şi un sistem de premii ”la pachet” (10.000 de euro, dacă obţin 10 puncte din patru meciuri).
Celelalte câştigătoare ale primei ligi române de fotbal:
1911-1912: United Ploieşti
1921-1922: Chinezul Timişoara
1931-1932: Venus Bucureşti
1941-1942: nu s-a disputat din cauza ostilităţilor din cel De-Al Doilea Război Mondial
Bogdan Juratoni, singurul boxer român calificat la Olimpiada de la Londra: ”Condiţia fizică şi ambiţia mă recomandă campion olimpic”
Pugilistul Bogdan Juratoni (21 de ani), cel care s-a calificat la JO de la Londra alături de Mihaela Lăcătus (box feminin, categoria 60 kg), ţinteşte aurul olimpic. Deşi tatăl său a fost un boxer de performanţă, deveanul spune că mama sa a avut un şoc când a văzut un meci al acestuia şi de atunci nu mai a urmărit nici o partidă în care fiul său a luptat în ring.
Cât a durat pregătirea pentru Olimpiadă?
Am început acest proiect, care prevede calificarea la JO şi cucerirea medaliei de aur, de patru ani, din 2008. Am reuşit să mă calific, acum trebuie să văd ce pot să realizez la Londra. Obiectivul meu este medalia de aur, dar va fi un turneu foarte dificil.
E o presiune pentru tine faptul că eşti singurul boxer calificat?
Da, e un sentiment plăcut faptul că sunt calificat, dar şi o mare responsabilitate, există o presiune pe mine. Ca să fiu sincer, sunt motivat şi de câştigurile pe care le pot obţine, dacă revin cu o medalie. Vreau medalia de aur, vreau renume şi respect, dar vreau şi premierea, renta viageră şi maşina dată pentru această performanţă. Dacă iau medalie mi se pot deschide mai multe uşi. Deocamdată, mă gândesc doar la Olimpiadă, abia apoi, în funcţie de rezultate, mă voi gândi dacă pot trece la profesionişti sau nu.
Ce calităţi te recomandă pentru a deveni campion olimpic?
Cred că acestea sunt condiţia fizică şi ambiţia, ele m-au ajutat până acum să fiu mai bun decât adversarii mei. Eu nu mă tem decât de mine. Dacă mă voi simţi bine din punct de vedere fizic - medical şi sportiv -, cred că am şanse mari să câştig o medalie. M-am pregătit foarte bine, am făcut totul ca la carte, dar aş avea o problemă dacă apar lucruri neprevăzute.
Dacă nu făceai box, ce alt sport ai fi practicat?
Cred că tot ceva individual, de contact, pentru nu îmi plac sporturile de echipă. Îmi place să mă bazez pe forţele mele, nu pe alţii. Am fost şi la fotbal, două săptămâni, când eram mic. Eram bunicel, dar stăteam la mâna altora. Poate îţi pasau, poate nu... Am fost şi la atletism, pentru că mama mea era antrenoare. Alergam foarte mult, dar degeaba. Ajunsesem pe locul trei pe judeţ şi pe 33 pe ţară, dar nu avea rost să mai continui. Mama nu a vrut să mă lase la box, a văzut un singur meci de-al meu şi i-au dat lacrimile. De atunci, nu mai vine la partidele mele.
Din ce în ce mai puţini copii vin la box...
E un sport greu, în care nu se câştigă foarte mulţi bani. Mulţi preferă să se ducă la fotbal sau să facă o altă meserie, decât să ia pumni în cap pe bani puţini. Dar eu ştiu că e ca un drog: o dată ce te-ai apucat, nu te mai poţi lăsa. Eu nu mai pot să stau fără box, îl am în sânge.
Cum te-ai apucat de box?
Eram la Deva, m-am dus la sală, mi-au spus să vin a doua zi şi m-am întors. Primul lucru care mi s-a explicat a fost că dacă muncesc mult voi face performanţă. Antrenorul a avut dreptate, pentru că boxul este unul dintre puţinele sporturi unde nu poţi păcăli munca. Există legenda că ni se sparge nasul intenţionat, ca să nu mai curgă sânge. E o prostie, eu mi l-am spart într-un meci. Dacă eram puţin atent, poate nu mi-l spărgeam niciodată.
Cu Mihaela Lăcătuş, singura noastră pugilistă calificată în turneul olimpic de box feminin, ai vorbit?
Foarte puţin, pentru că ea s-a pregătit în Bucureşti, iar eu, la Piteşti şi nu am avut ocazia să discutăm prea mult. Îmi dau seama că e greu şi pentru ea. E o sportivă de mare calitate şi îi respect curajul, pentru că eu văd boxul ca fiind un sport dur, doar pentru bărbaţi. Îi ţin pumnii şi sper să reuşeasă să câştige o medalie, pentru că boxul nostru are nevoie de rezultate bune.
Foto: Vlad Chirea
Am început acest proiect, care prevede calificarea la JO şi cucerirea medaliei de aur, de patru ani, din 2008. Am reuşit să mă calific, acum trebuie să văd ce pot să realizez la Londra. Obiectivul meu este medalia de aur, dar va fi un turneu foarte dificil.
E o presiune pentru tine faptul că eşti singurul boxer calificat?
Da, e un sentiment plăcut faptul că sunt calificat, dar şi o mare responsabilitate, există o presiune pe mine. Ca să fiu sincer, sunt motivat şi de câştigurile pe care le pot obţine, dacă revin cu o medalie. Vreau medalia de aur, vreau renume şi respect, dar vreau şi premierea, renta viageră şi maşina dată pentru această performanţă. Dacă iau medalie mi se pot deschide mai multe uşi. Deocamdată, mă gândesc doar la Olimpiadă, abia apoi, în funcţie de rezultate, mă voi gândi dacă pot trece la profesionişti sau nu.
Ce calităţi te recomandă pentru a deveni campion olimpic?
Cred că acestea sunt condiţia fizică şi ambiţia, ele m-au ajutat până acum să fiu mai bun decât adversarii mei. Eu nu mă tem decât de mine. Dacă mă voi simţi bine din punct de vedere fizic - medical şi sportiv -, cred că am şanse mari să câştig o medalie. M-am pregătit foarte bine, am făcut totul ca la carte, dar aş avea o problemă dacă apar lucruri neprevăzute.
Dacă nu făceai box, ce alt sport ai fi practicat?
Cred că tot ceva individual, de contact, pentru nu îmi plac sporturile de echipă. Îmi place să mă bazez pe forţele mele, nu pe alţii. Am fost şi la fotbal, două săptămâni, când eram mic. Eram bunicel, dar stăteam la mâna altora. Poate îţi pasau, poate nu... Am fost şi la atletism, pentru că mama mea era antrenoare. Alergam foarte mult, dar degeaba. Ajunsesem pe locul trei pe judeţ şi pe 33 pe ţară, dar nu avea rost să mai continui. Mama nu a vrut să mă lase la box, a văzut un singur meci de-al meu şi i-au dat lacrimile. De atunci, nu mai vine la partidele mele.
Din ce în ce mai puţini copii vin la box...
E un sport greu, în care nu se câştigă foarte mulţi bani. Mulţi preferă să se ducă la fotbal sau să facă o altă meserie, decât să ia pumni în cap pe bani puţini. Dar eu ştiu că e ca un drog: o dată ce te-ai apucat, nu te mai poţi lăsa. Eu nu mai pot să stau fără box, îl am în sânge.
Cum te-ai apucat de box?
Eram la Deva, m-am dus la sală, mi-au spus să vin a doua zi şi m-am întors. Primul lucru care mi s-a explicat a fost că dacă muncesc mult voi face performanţă. Antrenorul a avut dreptate, pentru că boxul este unul dintre puţinele sporturi unde nu poţi păcăli munca. Există legenda că ni se sparge nasul intenţionat, ca să nu mai curgă sânge. E o prostie, eu mi l-am spart într-un meci. Dacă eram puţin atent, poate nu mi-l spărgeam niciodată.
Cu Mihaela Lăcătuş, singura noastră pugilistă calificată în turneul olimpic de box feminin, ai vorbit?
Foarte puţin, pentru că ea s-a pregătit în Bucureşti, iar eu, la Piteşti şi nu am avut ocazia să discutăm prea mult. Îmi dau seama că e greu şi pentru ea. E o sportivă de mare calitate şi îi respect curajul, pentru că eu văd boxul ca fiind un sport dur, doar pentru bărbaţi. Îi ţin pumnii şi sper să reuşeasă să câştige o medalie, pentru că boxul nostru are nevoie de rezultate bune.
Foto: Vlad Chirea
joi, 17 mai 2012
10 lucruri despre «Derby de România» 2012
Partida Steaua - Dinamo, din cadrul etapei a 33-a a Ligii I, care se
va disputa joi, de la ora 21.45, pe Arena Naţională, e un nou episod din
cea ce reprezintă cea mai îndelungată şi puternică rivalitate sportivă
din istoria fotbalului românesc. Deşi cele două echipe se înfruntă doar
pentru a prinde podiumul Ligii 1, ambele având şanse mici la titlul de
campioană, partida a suscitat interesul fanilor, care au cumpărat în
doar câteva zile cele aproximativ 50.000 scoase la vânzare, un lucru
extrem de rar în fotbalul nostru.
1. Se va juca cu casa închisăPentru a doua oară în istoria post-decembristă a ”Unicului Derby”, biletele s-au vândut în totalitate, cu mai mult de 48 de ore înainte de începrea jocului. Peste 50.000 de spectatori (cifre atinse în ultimii ani doar la finala Europa League, meciul Stelei cu AEK Larnaca şi meciul naţionalei cu Franţa) vor urmări partida de astăzi. Recordul de asistenţă la meciurile din Liga 1 în ultimii 20 de ani, datează din 1993, când Steaua - Dinamo a fost vizionat de 60.000 de oameni pe fostul stadion "23 August".
2. Borcea rămâne la Miami
Cristi Borcea nu va fi prezent la meciul din această seară, el motivând că are unele probleme de sănătate şi că vrea să rămână la Miami, pentru a fi alături de soţia sa, Alina, care va naşte la finalul acestei luni. Oficialul dinamovist va veni, însă, în ţară pentru finala Cupei României, care se va juca miercurea viitoare, tot pe Arena Naţională. În schimb, Gabriel Torje, fostul mijlocaş al lui Dinamo, care evoluează acum la Udinese (Italia), va fi prezent la partida cu Steaua şi chiar a primit acceptul să se antreneze alături de foştii săi coechipieri, până pe 25 mai, când e programată reunirea echipei naţionale pentru partidele cu Austria şi Elveţia.
3. Bonetti îşi joacă viitorul
Meciul dintre Steaua şi Dinamo este extrem de important şi pentru antrenorul oaspeţilor, Dario Bonetti. Italianul îşi joacă viitorul la clubul ”roş-alb” şi în funcţie de rezultatului ”Derby-ului de România”, o eventuală victorie menţinându-l pe banca dinamoviştilor. Bonetti mai are contract încă doi ani din vară, însă poate fi pus pe liber, dacă echipa nu termină campionatul pe locul secund sau nu câştigă Cupa României.
4. Bani de la Negoiţă, ceas de la BorceaOmul de afaceri Ionuţ Negoiţă, sponsor al clubului Dinamo, a anunţat că ”roş-albii” vor primi 20.000 de euro, pentru o victorie la un gol diferenţă contra Stelei, sau 30.000 de euro, sumă pe care fotbaliştii o vor împărţi cum cred de cuviinţă, în cazul în care înving la mai multe goluri distanţă. De asemenea, acţionarul dinamovist Cristi Borcea va dărui un ceas Audemars Piquet, care costă aproximativ 20.000 de euro, celui mai bun jucător al echipei sale în acest meci. De cealaltă parte, steliştii vor juca pe o primă de 5.000 de euro.
5. Stelişti sunt stupefiaţi de zvonul ”blatului”
Florin Gardoş, care probabil va fi titular azi, spune că nici nu concepe ca meciul să fie suspectat că ar fi aranjat dinainte: "Dacă s-a ajuns la un meci Steaua - Dinamo să se vorbească de aranjamente, e grav. Înseamnă că lumea nu mai are încredere în acest sport şi nici respect pentru fotbalişti. Cum să vii, tu, ca patron, la un jucător şi să îi spui că trebuie să piardă meciul? Mai plec cu maşina de la stadion, dacă fac aşa ceva?". Un alt stelist, Iasmin Latovlevici, spune că, chiar dacă i s-ar cere aşa ceva, nu ar şti cum să se comporte: ”Prin absurd să admitem că ar fi blat, iar eu ar trebui să vând meciul. Ce ar trebui să fac? Să dau pe lângă minge? Să stau pe teren, să nu alerg? Ce ar trebui să fac, chiar nu ştiu”.
6. Cifrele derby-ului
- 45 de victorii are Dinamo, 35 are Steaua, iar 45 de partide s-au încheiat la egalitate;
- 63 de ani au trecut de la primul derby bucureştean (20 noiembrie 1948);
- 49 de jucători au jucat de-a lungul timpului, atât la Dinamo, cât şi Steaua; 10 dintre ei au câştigat titlul cu ambele;
- 8 antrenori au condus atât în Ghencea, cât şi în Ştefan cel Mare;
- 28 de meciuri contra Stelei are Cornel Dinu, liderul jucătorilor dinamovişti la acest capitol;
- 24 de partide a jucat Tudorel Stoica, cel mai activ stelist în această privinţă;
- 5-0, este cea mai clară victorie a Stelei (4 aprilie 1998 şi 12 iunie 1985);
- 6-2, cea mai clară victorie a lui Dinamo (1 octombrie 1951)
- 41 de titluri au împreună cele două cluburi (23 Steaua şi 18 Dinamo), din 94 de ediţii ale Ligii 1 desfăşurate;
- 18, cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere în faţă rivalei în toate competiţiile (Steaua, 26 septembrie 1992 - 22 aprilie 2000);
- 4, cea mai lungă serie de victorii consecutive (Dinamo, 2 decembrie 1971 - 10 iunie 1973);
- 1-1 este scorul înregistrat cel mai des, de 22 de ori.
7. Echipele probabile
Steaua: Tătăruşanu - Martinovici, Geraldo, Chiricheş, Latovlevici - Bourceanu, Gardoş - Chipciu, Tatu, Tănase - Rusescu
Antrenor: Mihai Stoichiţă
Rezerve: Stanca, Dănănae, Răduţ, T. Bălan, Pîrvulescu, M. Costea, Fl. Costea
Dinamo: Naumovski - Luchin, D. Gigore, Moţi, Pulhac - Kone, Rus - C. Matei, Alexe, Curtean - M. Niculae
Antrenor: Dario Bonetti
Rezerve: Bălgrădean, Strătilă, Dănciulescu, Muşat, R. Stănescu, Nica, Scarlatache, Tameş, Ţucudean
8. Secetă de trofee
Deşi ”Derby de România” pune faţă în faţă cele mai titrate două cluburi din fotbalul nostru, ambele echipe bucureştene trec printr-o perioadă foarte grea a existenţei lor. Steaua a câştigat ultimul titlu în 2006 şi a cucerit Cupa României în 2011, în timp ce ”câinii” au ieşit campioni ultima dată în 2007, iar Cupa au câştigat-o ultima dată în 2005. "Îmi doresc ca anul acesta, de ziua mea, să batem Steaua! Ar fi frumos, pentru că n-aş vrea ca tocmai noi să-i ajutăm să se apropie de titlu. E un meci care se va juca pe viaţă şi pe moarte, deşi acum şansele ambelor echipe la titlu nu sunt foarte mari", a declarat dinamovistul Marius Niculae.
9. Fanii suspectează meciul de blat
Deşi întâlnirile dintre cele două echipe nasc orgolii şi se joacă cu încrâncenare, au existat şi momente în care fanii au suspectat că fotbaliştii nu au dat totul pe teren. "În retur o să câştige ori naşul, ori finul. Vrem să ţinem titlul în familie", spunea Gigi Becali în 2011, înaintea meciului cu echipa finului Borcea. Fanii Stelei mai ţin minte un episod din sezonul 1998-1999, când Dinamo avea nevoie de puncte. S-a terminat 0-0, iar în ultimele minute ale meciului, portarul şi jucătorii de câmp ai ”roş-albaştrilor”, care evoluaseră modest, s-au poziţionat caraghios la o lovitură liberă, dar dinamovistul Iftodi nu a nimerit poarta.
10. Patronul Stelei a fost junior la Dinamo!
Gigi Becali, finanţatorul Stelei, a jucat în copilărie la o grupă de juniori a lui Dinamo. "Am jucat la Dinamo vreo două luni de zile, dar nu am mai continuat să fac sport. Nu mi-a plăcut sportul şi fotbalul niciodată nu l-am îndrăgit prea mult. Dar îmi place să fiu pe primul loc în tot ce fac", dezvăluia Becali în 2008. Deşi a atacat în numeroase rânduri clubul rival, despre care spune că are pe stemă un ”simbol satanic”, că o parte a suporterilor sunt ”golani” şi că printre acţionari se găsesc ”comunişti” şi ”homosexuali”, afaceristul s-a bucurat în 2009 pentru victoria echipe susţinută de verii săi, Ioan şi Victor Becali, contra lui Slovan Liberec: "Am ţipat şi m-am bucurat pentru Dinamo, aşa cum o fac pentru Steaua. M-am gândit că dinamoviştii sunt şi ei români şi nu aveam cum să îi susţin pe cehii de la Liberec".
Junioarele de LPS Iaşi, campioane naţionale la handbal feminin pentru al doilea an consecutiv
În perioada 12 - 16 mai 2012, la Sala ”Lucian Grigorescu - Floreasca” din
Bucureşti, a avut loc Turneul Final de junioare I la handbal feminin.
Competiţia a fost câştigată de LPS Iaşi, care şi-a păstrat titlul
cucerit anul trecut, deşi antrenorul Veniamin Lupan a folosit junioare
cu unul sau doi ani mai mic decât limita impusă de vârstă. 
Clasament final: 1. LPS Iaşi
2. Şcoala 181 Bucureşti
3. CSŞ 6 Bucureşti
4. CSŞ 2 Baia Mare
Grupa I:
ACS Şcoala 181Bucureşti- Chimia Rm. Vâlcea 33-28 (17-12)
LPS Bistriţa - CSŞ 2 Baia Mare 32-33 (15-16)
Chimia Rm. Vâlcea - CSŞ 2 Baia Mare 35-35 (19-16)
ACS Şcoala 181 Bucureşti - LPS Bistriţa 40-30 (22-15)
LPS Bistriţa - Chimia Rm. Vâlcea 32-35 (15-12)
CSŞ 2 Baia Mare - ACS Şcoala 181 Bucureşti 26-27 (12-13)
Clasament: 1. ACS Şcoala 181 6p, 2. CSŞ 2 Baia Mare 3p, 3. Chimia Rm. Vâlcea 3p, 4. LPS Bistriţa 0p
Grupa II:
CSŞ 6 Bucureşti - LPS Iaşi 36-48 (16-27)
CSŞ Caracal - CSŞ 2 Bucureşti 30-31 (13-14)
LPS Iaşi - CSŞ 2 Bucureşti 31-22 (14-11)
CSŞ 6 Bucureşti - CSŞ Caracal 34-35 (19-19)
CSŞ Caracal - LPS Iaşi 28-32 (13-20)
CSŞ 2 Bucureşti - CSŞ 6 Bucureşti 24-31 (13-14)
Clasament: 1. LPS Iaşi 6p, 2. CSŞ 6 Bucureşti 2p, 3. CSŞ Caracal 2p, 4. CSŞ 2 Bucureşti 2p
Meciuri de clasament:
Locurile 7-8: LPS Bistriţa - CSŞ 2 Bucureşti 32-28 (16-14)
Locurile 5-6: Chimia Rm. Vâlcea - CSŞ Caracal 28-31 (13-16)
Semifinala 1: ACS Şcoala 181 - CSŞ 6 Bucureşti 41-34 (20-13)
Semifinala 2: CSŞ 2 Baia Mare - LPS Iaşi 30-32 (24-24, 13-11) (după prelungiri)
Finala mică: CSŞ 6 Bucureşti - CSS 2 Baia Mare 41-30 (20-11)
Finala mare: ACS Şcoala 181 - LPS Iaşi 19-23 (6-10)
ECHIPA TURNEULUI FINAL DE JUNIOARE 1:
Elena Şerban (portar / CSŞ 6 Bucureşti), Andrada Maior Pasca (extremă stânga / CSŞ 2 Baia Mare), Mihaela Stoica (extremă dreapta / CSŞ Caracal), Reka Tamaş (inter stânga / CSŞ 2 Baia Mare), Maria Cicic (inter dreapta / CSŞ Caracal), Nicoleta Safta (pivot / Chimia Rm. Vâlcea), Alexandra Lup (centru / LPS Bistriţa)
Cea mai tehnică jucătoare: Victoria Agape (LPS Iasi)
Cea mai bună apărătoare: Angela Cioca (Şcoala 181 Bucureşti)
Golghetera turneului: Camelia Carabulea (CSŞ 6 Bucureşti)
Loturile celor trei echipe de pe podium:
LPS Iaşi, campioana României la junioare 1: 1. Ana-Maria Inculeţ, 2. Andrada Teiu Costin, 4. Izabela Traşcu, 6. Alexandra Orsivschi, 7. Victoria Agape, 8. Elena Grosu, 9. Bianca Tiron, 10. Diana Barticel, 11. Elena Prisăcaru, 12. Ana Maria Măzăreanu, 13. Mădălina Conache, 14. Nicoleta Ciomagă, 15. Alexandra Stot, 18. Miluţa Ciofu / Antrenor: Veniamin Lupan.
Şcoala 181 Bucureşti, vicecampioană României la junioare: 2. Iulia Lasconi, 3. Roxana Răchiţeanu, 4. Dana Abed - Kader, 5. Angela Cioca, 6. Alexandra Gavrilă, 8. Bianca Mita, 9. Adina Grigoraş, 10. Andreea Chiricuţă, 11. Maria Zamfirescu, 12. Lăcramioara Stan, 14. Maria Stroe, 13. Daira Ghiocel, Andreea Neagu, Emilia Anghel, Andreea Ghinescu / Antrenori: Maximilian Gavrilă, Liliana Gavrilă
CSŞ 6 Bucureşti, locul al III-lea 1: 1. Elena Şerban, 2. Liana Florea, 3. Elena Marinescu, 6. Monica Dragomir, 7. Camelia Carabulea, 9. Oana Penciu, 10. Alexandra Carasol, 11. Ioana Pocris, 12. Roxana Lifu, 13. Ilona Dascălu, 99. Alexandra Cheţa, 77. Alexandra Orbeşteanu / Antrenori: Ileana Morari, Nicoleta Alexandrescu
Arbitri turneului: Din-Dinu (Bucureşi), Stark-Ştefan (Bucureşti/Prahova), Duţă-Florescu (Bucureşti/Argeş), Costin-Vicea (Bucureşti), Barbu-Manafu (Bucureşti), Blas-Ghiorghişor (Bucueşti), Teglas-Vasilescu (Prahova), Mârza-Nedelea (Cluj), Georgescu-Moldoveanu (Constanţa).
Observatorii turneului: Aurel Dumitrescu şi Viorel Dobre.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)